Încălzirea unui apartament cu centrală pe gaz în iarna 2026-2027 pornește, în scenariile orientative din piață, de la 310 lei pe lună pentru un consum de 1.000 kWh și poate ajunge la 775 de lei pentru 2.500 kWh. Diferența mare nu vine în primul rând din prețul pe kWh, ci din cât gaz intră efectiv în centrală într-o lună rece.
Prețul reglementat al gazelor pentru consumatorii casnici din România este în prezent de 0,31 lei/kWh. Dumitru Chisăliță, expert în energie, a spus pentru Adevărul: „Nu mă aștept neapărat la o creștere a prețurilor pentru consumatorul casnic față de prețul actual reglementat de 0,31 lei/kWh”.
Pentru proprietarii și chiriașii care stau în apartamente încălzite cu centrală proprie, asta înseamnă că reperul util pentru bugetul de iarnă rămâne consumul lunar, potrivit Playtech. Două locuințe cu aceeași suprafață pot avea facturi diferite dacă una este bine izolată și plasată între apartamente încălzite, iar cealaltă este la ultimul etaj, pe colț sau într-un bloc neizolat.
Facturile orientative pleacă de la 310 lei și urcă la 806 lei în scenariul cu scumpire de 4%
La prețul actual de 0,31 lei/kWh, estimările orientative pentru o lună rece arată astfel:
- apartament de 2 camere, consum de 1.000 kWh, 310 lei;
- apartament de 2-3 camere, consum de 1.500 kWh, 465 de lei;
- apartament de 3 camere sau locuință mare, consum de 2.000 kWh, 620 de lei;
- locuință cu consum ridicat, 2.500 kWh, 775 de lei.
Sumele sunt strict orientative. Calculul pleacă de la același preț de 0,31 lei/kWh, dar de la niveluri diferite de consum. În practică, suprafața, izolarea, poziția apartamentului, temperatura setată în locuință, randamentul centralei și vremea pot modifica semnificativ cât gaz se consumă într-o lună.
Există și un scenariu ipotetic în care prețul ar urca cu 4%, până la 0,3224 lei/kWh. În acest caz, pentru 1.000 kWh, factura unui apartament de 2 camere ar ajunge la 322,40 lei, adică cu 12,40 lei peste nivelul calculat la 0,31 lei/kWh.
Pentru un apartament de 2-3 camere, cu un consum estimativ de 1.500 kWh, costul încălzirii ar urca de la 465 de lei la 483,60 lei. La 2.000 kWh, factura ar ajunge la 644,80 lei, față de 620 de lei la prețul plafonat actual.
La un consum ridicat, de 2.500 kWh, scumpirea de 4% ar însemna o diferență de 31 de lei. Factura ar urca astfel de la 775 de lei la 806 lei.
Posibila scumpire de 4% vine din înmagazinare, nu dintr-un salt direct după cotațiile europene
Scenariul de plus 4% este legat de costurile suplimentare de înmagazinare a gazelor. Aplicat integral peste reperul de 0,31 lei/kWh, acest plus duce prețul la 0,3224 lei/kWh.
Peste aceste valori s-ar mai putea adăuga eventuale modificări ale tarifelor de distribuție sau ale marjelor comerciale. În bugetul unei familii, diferența rămâne însă mai mică decât saltul pe care îl produce o creștere puternică a consumului.
Gazul scump din Europa nu se mută automat în factura populației din România
La bursa europeană Dutch TTF, contractul pentru noiembrie a urcat la 72,5 euro/MWh, ceea ce înseamnă aproximativ 384 de lei/MWh la un curs de 5,3 lei/euro. Este un nivel de aproape 3,5 ori peste cei 110 lei/MWh la care producătorii români au obligația să livreze volumele pentru consumul casnic.
Acest mecanism de preț aplicabil populației este valabil în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Producția internă și obligația de livrare la 110 lei/MWh limitează transferul direct al cotațiilor europene către consumatorii casnici care folosesc gaz pentru încălzire.
Pentru apartamentele cu centrală proprie, concluzia practică este simplă: prețul de pe bursa europeană nu devine automat prețul din factură. Protecția vine din schema locală de plafonare și din gazul livrat pe piața internă pentru populație.
O lună geroasă poate ridica factura cu 310 lei fără să se schimbe deloc prețul pe kWh
Principalul risc pentru bugetul de iarnă rămâne tot vremea. La un consum de 1.500 kWh într-o lună cu temperaturi moderate, factura la 0,31 lei/kWh ajunge la 465 de lei. Dacă o lună geroasă împinge consumul la 2.500 kWh, costul urcă la 775 de lei, chiar dacă prețul rămâne neschimbat.
Diferența este de 310 lei și vine strict din volumul suplimentar de gaz consumat. În practică, acest tip de salt poate apărea într-un apartament slab izolat, într-o locuință expusă pe colț sau la ultimul etaj ori atunci când temperatura din casă este setată mai sus pe perioade lungi.
Acesta este motivul pentru care estimările pe tip de apartament trebuie citite ca repere de consum, nu ca facturi fixe. Un apartament de 2 camere poate plăti mai mult decât altul mai mare dacă pierde căldură mai repede și forțează centrala să funcționeze mai mult.
Sezonul rece ar putea aduce un consum mai mare de gaze decât iarna trecută
Estimările Transgaz indică pentru sezonul rece 2026-2027 un consum mai mare cu aproximativ 0,8-1 miliard de metri cubi de gaze față de sezonul precedent. Cifra descrie o presiune mai ridicată pe consumul de iarnă, într-un context în care gospodăriile sunt deja atente la costul încălzirii.
Pentru apartamentele cu centrală pe gaz, pregătirea realistă a bugetului de iarnă înseamnă două repere simple. Primul este prețul plafonat actual, de 0,31 lei/kWh. Al doilea este consumul propriu, care poate duce factura de la 310 lei la 775 de lei într-o lună rece și până la 806 lei în scenariul ipotetic cu un plus de 4% al prețului.
