Chiriile din România s-ar fi scumpit cu circa 50% de la an la an, estimează profesorul de economie Adrian Mitroi. El leagă presiunea asupra închirierilor de dificultatea familiilor de a obține un credit ipotecar, adică un împrumut pentru cumpărarea unei locuințe, și de oferta mică de case.
„Chiriile s-au scumpit exorbitant, cred că cu 50% ani pe an. S-au scumpit la început modestele la stat. Știți că au încercat ei să facă ceva reformă acolo cu locuințele de stat”, a declarat Adrian Mitroi, profesor de economie, într-un interviu video la Euronews România, în înregistrarea publicată pe 14 octombrie 2026, la minutul 3:39.
Procentul exprimă aprecierea profesorului asupra scumpirii, cu rezerva formulată de acesta, și trebuie citit ca estimare. Referirea sa la locuințele de stat privește încercările de reformă din acest sector; el consideră că sumele aferente acestor chirii sunt foarte mici.
Accesul dificil la credit împinge familiile spre închiriere
Locuințele au rămas scumpe, iar împrumuturile pentru cumpărarea lor sunt mai greu accesibile decât altădată, spune economistul. În analiza sa, dificultatea cumpărării se suprapune cu schimbările de pe piața muncii.
Mitroi amintește că românii, mai ales cei din generația tânără, găseau anterior un alt loc de muncă asemănător care oferea un salariu cu 10% mai mare. El apreciază că această ofertă de slujbe și posibilitatea de a obține rapid venituri mai mari s-au redus. Tot el exprimă rezerve față de perspectivele unor industrii considerate până acum atractive pentru viitor.
„Puneți astea toate cap la cap și o să vedeți cu cât e mai greu și mai încerci să-ți iei un credit ipotecar, te muți și ca familie către ce? Către o chirie. Presiunea vine și de la cerere și de la oferta mică din partea cealaltă”, a explicat el la minutul 4:11.
Cursul euro poate modifica cheltuielile lunare
Deprecierea leului se poate reflecta în bugetul familiilor prin chiriile facturate în funcție de euro, explică Euronews România. Același mecanism privește leasingurile auto, abonamentele de telefonie și cazările al căror preț depinde de moneda europeană.
În discuția despre curs, Mitroi amintește o inflație de 8%, dar avertizează că relația dintre inflație și deprecierea monedei nu are o direcție cauzală simplă și certă. El spune că românii urmăresc euro ca reper principal al confortului economic.
Profesorul descrie și o apropiere de societățile vestice: în opinia sa, locuințele ieftine, fiscalitatea redusă și salariile mici care atrăgeau investitori nu mai caracterizează România în același fel. El adaugă însă că România nu a progresat în același timp, pe fondul incertitudinii politice și economice, iar această apropiere nu se simte în câștigurile lunare.
