La cumpărarea unei locuințe, a unui teren sau a unei mașini, certificatul de atestare fiscală nu mai este doar o obligație pentru vânzător. Din 25 februarie 2026, documentul este necesar și pentru cumpărător, iar fără certificatele fiscale ale ambelor părți tranzacția se poate bloca la notar.
Certificatul de atestare fiscală este documentul oficial care arată dacă o persoană are sau nu obligații restante la bugetul local. El este emis de organul fiscal local, adică de direcția de impozite și taxe locale din primărie, și acoperă impozitele pe clădiri, terenuri, mijloace de transport, taxele locale și alte creanțe aflate în evidența primăriei.
Conform Codului de procedură fiscală, modificat prin OUG nr. 7/2026, cumpărătorul trebuie să prezinte un certificat de atestare fiscală care să confirme că și-a achitat toate obligațiile de plată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru. Pentru vânzător, regula rămâne aceeași: certificatul trebuie să ateste că sunt achitate toate obligațiile la bugetul local unde este înregistrat bunul, inclusiv impozitul datorat pentru anul în care se face vânzarea.
Tranzacțiile imobiliare: regulile noi din 25 februarie 2026
Schimbarea a intrat în vigoare la 25 februarie 2026. De atunci, la dobândirea dreptului de proprietate, cumpărătorul trebuie să facă dovada că nu are datorii la bugetul local de domiciliu, nu doar vânzătorul să demonstreze că și-a plătit taxele pe bunul vândut.
Codul de procedură fiscală prevede acum două obligații distincte la aceeași tranzacție:
- vânzătorul prezintă certificatul fiscal pentru bunul care se înstrăinează și pentru obligațiile sale la bugetul local unde bunul este înregistrat fiscal;
- cumpărătorul prezintă certificatul fiscal de la primăria unde are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.
Legea mai spune și consecința practică cea mai importantă: actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri sau mijloace de transport fără respectarea acestei obligații sunt nule de drept. Excepțiile sunt limitate la procedurile de executare silită, insolvență și lichidare. Mai există o excepție pentru mașini: dacă vânzarea se face prin formularul tipizat de contract de înstrăinare-dobândire aprobat prin ordin al ministrului, vânzătorul nu mai trebuie să prezinte certificatul.
În practică, certificatul poate fi înlocuit prin verificarea electronică a situației fiscale. Asta înseamnă că notarul sau autoritatea care instrumentează tranzacția poate verifica direct dacă obligațiile fiscale sunt achitate, fără prezentarea hârtiei, atunci când sistemele permit acest lucru.
Ce este certificatul fiscal și ce tip de datorii arată
Documentul atestă situația obligațiilor de plată către bugetul local al persoanei care îl solicită. Pentru proprietari și cumpărători, asta înseamnă în principal impozite și taxe locale administrate de primărie.
În mod concret, certificatul poate acoperi:
- impozitul pe clădiri;
- impozitul pe terenuri;
- impozitul pentru mijloace de transport;
- taxele locale;
- alte creanțe bugetare aflate în evidența organului fiscal local;
- amenzi, atunci când sunt individualizate în titluri executorii aflate la bugetul local.
La eliberare, certificatul fiscal local arată tot ce are de plătit solicitantul la bugetul local: restanțele, sumele care ajung la scadență până în prima zi a lunii următoare depunerii cererii și, dacă există, alte creanțe pe care primăria le are de recuperat de la el.
Ce documente trebuie pregătite pentru cerere
Pentru solicitarea certificatului, dosarul uzual este scurt. În mod obișnuit, sunt necesare cererea și copia actului de identitate.
Când documentul este solicitat de altă persoană decât proprietarul sau titularul direct, trebuie adăugat și actul care dovedește calitatea în care se cere certificatul. În funcție de situație, poate fi vorba despre:
- procură, dacă solicitarea este făcută de un împuternicit;
- certificat de moștenitor sau documente de succesiune, dacă solicitarea este făcută de un moștenitor;
- hotărâre judecătorească sau alt act doveditor, dacă solicitantul are o calitate specială în raport cu bunul sau cu titularul.
Dacă solicitantul cunoaște rolul nominal unic sau numărul fiscal din evidența primăriei, acesta poate fi trecut în cerere pentru identificare mai rapidă, dar nu este o condiție obligatorie.
Pentru bunurile aflate în coproprietate, se poate cere fie certificatul pentru cota-parte a solicitantului, fie situația completă a bunului. La vânzare, notarii cer de regulă situația completă.
Unde se depune cererea și în cât timp se eliberează
Pentru certificat, solicitantul se adresează organului fiscal local competent: primăriei sau direcției de impozite și taxe locale de la domiciliul său fiscal ori de la locul unde se află bunul, după caz.
Codul de procedură fiscală stabilește un termen clar pentru certificatul fiscal local: cel mult 2 zile lucrătoare de la data solicitării. Valabilitatea documentului este de 30 de zile de la emitere.
În practică, unele primării îl pot elibera chiar în ziua cererii, dacă nu există datorii și dacă evidențele sunt clare.
La Primăria Sectorului 1, cererea se poate depune online, prin e-mail sau fizic. Instituția a anunțat că certificatul a devenit obligatoriu și pentru cumpărător începând cu 25 februarie 2026 și că documentul se eliberează fără taxă.
Cât se plătește pentru certificat
Costul diferă de la o administrație locală la alta. În multe cazuri, certificatul este gratuit. În alte localități, poate exista o taxă simbolică, de regulă între 0 și 20 RON.
Pentru Sectorul 1 din București, administrația locală a anunțat că nu percepe nicio taxă pentru eliberarea certificatului fiscal.
Acesta este un exemplu orientativ de cost:
- într-o primărie care îl eliberează gratuit, solicitantul plătește 0 RON;
- într-o primărie care are taxă simbolică, suma poate ajunge până la 20 RON.
Valoarea exactă trebuie verificată la direcția locală de taxe și impozite unde se depune cererea.
Ce datorii pot bloca certificatul și semnarea la notar
Problema practică nu este cererea în sine, ci faptul că documentul nu va confirma o situație fiscală curată dacă există restanțe. Într-o astfel de situație, semnarea se poate amâna până la stingerea obligațiilor.
Printre situațiile care pot întârzia eliberarea sau finalizarea tranzacției sunt:
- taxe și impozite locale neachitate;
- amenzi locale restante;
- diferențe mici de plată rezultate din recalculări;
- schimbări recente de domiciliu sau date neactualizate în evidențele fiscale locale.
Aceste situații nu înseamnă automat imposibilitatea obținerii certificatului, dar pot duce la emiterea unui document care arată obligații restante sau la amânarea tranzacției până la clarificare.
Un calcul orientativ este simplu: dacă la bugetul local există chiar și o diferență mică neachitată, certificatul nu va atesta stingerea integrală a obligațiilor. Într-o vânzare, asta poate amâna semnarea până când suma este achitată și evidența este actualizată.
Cum se poate obține documentul fără drumuri inutile
Pe partea de depunere, autoritățile locale folosesc mai multe canale. În funcție de primărie, cererea poate fi transmisă:
- fizic, la registratura direcției de taxe locale;
- prin e-mail, cu actele scanate;
- online, prin platforma primăriei sau prin servicii precum Ghiseul.ro.
La Sectorul 1, solicitarea se poate face și prin platforma Avansis. Persoanele care nu au semnătură electronică trebuie să meargă o singură dată la Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 1 pentru activarea contului, după care cererile următoare pot fi trimise online.
În Sectorul 1, solicitarea poate fi transmisă prin e-mail, cu formularul și o copie a cărții de identitate. Pentru depunerea fizică, solicitantul poate merge fie la Biroul Cetățeanului, pe Str. Mureș nr. 18-24, fie la registratura Primăriei Sectorului 1, pe Bd. Banu Manta nr. 9.
Ce spune legea despre certificatul fiscal emis de ANAF
Pentru tranzacțiile imobiliare contează în primul rând certificatul fiscal local, emis de primărie. Totuși, există și certificatul de atestare fiscală emis de ANAF, care are altă utilitate: confirmă situația obligațiilor la bugetul de stat.
Acest certificat este cerut în alte proceduri administrative sau comerciale și are reguli separate în Codul de procedură fiscală:
- termenul de emitere este de cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii;
- pentru contribuabilii obișnuiți, documentul rămâne valabil 30 de zile;
- pentru persoanele fizice care nu desfășoară activități economice în mod independent sau nu exercită profesii libere, valabilitatea este de 90 de zile.
Pentru piața imobiliară, diferența trebuie ținută clară: la notar, pentru vânzare și cumpărare, documentul-cheie rămâne certificatul emis de organul fiscal local.
Pașii practici înainte de programarea la notar
Pentru a evita o amânare în ziua semnării, ordinea utilă este una simplă:
- se verifică existența unor obligații restante la primăria de domiciliu, pentru cumpărător, și la primăria unde este înregistrat bunul, pentru vânzător;
- se achită eventualele restanțe sau diferențe rezultate din recalculări;
- se depune cererea pentru certificat cu cel puțin câteva zile înainte de semnare;
- se verifică dacă notarul sau administrația locală poate folosi verificarea electronică în locul documentului pe hârtie;
- se urmărește valabilitatea de 30 de zile, astfel încât certificatul să nu expire până la data autentificării.
În tranzacțiile cu coproprietari, trebuie verificat din timp dacă este necesară situația completă a bunului, pentru că aceasta este forma cerută de regulă la vânzare.
De la 25 februarie 2026, certificatul fiscal este parte din dosarul ambelor părți la tranzacția imobiliară, nu doar al vânzătorului. Vânzătorul dovedește că nu are datorii pe bunul vândut și la bugetul local unde acesta este înregistrat, iar cumpărătorul dovedește că nu are restanțe la primăria de domiciliu, sediu sau punct de lucru.
