O clădire de locuințe din București ar putea avea nevoie de cu 126% mai multă răcire în jurul anului 2080, în scenariul pesimist
O clădire de locuințe din București ar putea avea nevoie de cu 126% mai multă răcire în jurul anului 2080, în scenariul pesimist.

În acest articol 4 părți
O simulare prezentată de Tiberiu Cătălină arată că o clădire de locuințe din București ar putea avea nevoie de cu 126% mai multă răcire în jurul anului 2080, într-un scenariu climatic pesimist. Pentru cei care construiesc astăzi, rezultatul pune în prim-plan ferestrele umbrite și felul în care casa poate fi răcită vara.
Tiberiu Cătălină este profesor la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de Construcții București. Simularea a urmărit aceeași clădire în condiții climatice diferite, folosind date despre temperatura de afară, soare, umiditate și vânt.
Instalația ar avea de scos mai mult de două ori mai multă căldură
În datele meteorologice folosite ca punct de plecare, temperatura medie anuală pentru București era de 13,4°C. În 2080, valoarea ei era de 15,6°C dacă se lua în calcul scenariul optimist și de 18,6°C în cazul celui pesimist. Față de punctul de plecare, necesarul de răcire creștea cu 126% în scenariul pesimist. Ca să mențină temperatura din interior, instalația ar trebui, așadar, să elimine din clădire o cantitate de căldură de peste două ori mai mare.
Iernile mai calde schimbă calculul în sens invers. Tot în această simulare, necesarul de încălzire era mai mic față de punctul de plecare: cu 35% pentru scenariul optimist și cu 43% pentru cel intermediar. Aceste procente descriu clădirea analizată, nu consumul tuturor apartamentelor din București.
Creșterea cu 126% nu înseamnă o factură la curent cu 126% mai mare. Consumul depinde de instalația aleasă și de felul în care este folosită clădirea, iar suma de plată depinde și de prețul energiei.
Verile măsurate în București au depășit deja perioada de referință
Administrația Națională de Meteorologie a măsurat la București-Filaret o medie de 25,1°C în vara 2025, cu 1,8°C peste mediana perioadei 1991-2020. În vara următoare, media a fost de 23,9°C, cu 0,6°C peste aceeași mediană. Vara 2026 a fost mai puțin caldă decât vara 2025, dar ambele au depășit valoarea de referință.
La nivelul orașelor reședință de județ, analiza InfoClima publicată în 2026 arată că media temperaturii de vară a urcat de la 19,7°C în perioada 1981-1990 la 22,9°C în perioada 2021-2025. Aceasta este o comparație între orașe, nu o serie de măsurători numai pentru București. Pentru Capitală, aceeași analiză indică încă aproximativ 10 până la 20 de nopți tropicale pe an până în 2050. Într-o astfel de noapte, temperatura de afară nu coboară sub 20°C, iar aerisirea poate scoate mai greu căldura adunată în locuință peste zi.
Umbra ferestrelor se hotărăște înainte de ridicarea casei
Cătălină a indicat jaluzelele și obloanele montate la exterior, mai ales pentru ferestrele orientate spre vest, unde soarele încălzește camerele după-amiaza. A prezentat și geamurile care lasă să intre mai puțină căldură de la soare, precum și culorile deschise pentru fațade și acoperișuri. Umbra pusă în afara ferestrei oprește o parte din căldură înainte ca aceasta să intre în cameră.
Analiza InfoClima arată că izolația și ferestrele bine închise, utile iarna, pot păstra căldura în interior vara dacă locuința nu are umbrire și ventilare. Inginerul Horia Petran a indicat aerisirea pe timpul nopții ca soluție atunci când aerul exterior este mai rece decât cel din casă. În nopțile foarte calde, această diferență se micșorează.
Ce verifică proprietarul în proiectul unei locuințe noi
Înainte de construire, proprietarul poate verifica orientarea ferestrelor și locul prevăzut pentru umbrirea lor la exterior. Pentru o casă deja proiectată, aceste detalii arată ce măsuri de protecție împotriva căldurii au fost incluse de la început. În programul unei conferințe desfășurate la București între 11 și 14 iunie 2026 a figurat prezentarea lui Cătălină despre simularea consumului de energie al clădirilor. La aceeași conferință a fost discutată și actualizarea hărților climatice folosite la calculul instalațiilor de încălzire și răcire.


