Cum împarți apartamentul cumpărat prin credit la divorț, cine plătește ratele și cine poate rămâne în casă
La divorț, pentru un apartament cumpărat prin credit, ratele rămân la debitorii din contract. Banca trebuie să aprobe preluarea datoriei.

În acest articol 9 părți
- 01Cine deține apartamentul și cine plătește ratele
- 02Cine poate rămâne în casă până la partaj
- 03Cum se împart casa, datoria și banii rămași
- 04Ce acte pregătiți și în ce ordine faceți pașii
- 05Ce costuri apar la partaj, preluare sau vânzare
- 06Cum poate unul dintre voi să păstreze casa și creditul
- 07Ce se schimbă la un credit Noua Casă
- 08Ce faceți dacă niciunul nu poate păstra locuința
- 09Întrebări frecvente
Dacă divorțați și aveți un apartament cumpărat prin credit, ratele rămân în sarcina persoanelor trecute ca debitori în contractul cu banca. Cel care rămâne în casă sau primește apartamentul la împărțirea bunurilor nu îl scoate automat pe celălalt din credit.
Proprietatea asupra locuinței, dreptul de a locui în ea și datoria față de bancă sunt lucruri diferite. Vă puteți înțelege ca unul singur să plătească ratele, dar banca poate cere plata potrivit contractului până când acceptă schimbarea lui sau creditul este stins.
Cine deține apartamentul și cine plătește ratele
Dacă ați cumpărat locuința în timpul căsătoriei și nu ați ales altă regulă pentru bunurile voastre, ea este, de regulă, bun comun, chiar dacă actul de cumpărare este pe numele unuia singur. Divorțul nu împarte singur nici casa, nici datoriile. Codul civil, la articolele 339, 355 și 357, cere împărțirea bunurilor și socotirea datoriilor; până atunci, bunurile și obligațiile comune rămân de lămurit.
Verificați cine a semnat creditul ca debitor sau ca persoană care răspunde împreună cu debitorul. Dacă amândoi sunteți obligați prin contract, hotărârea de divorț și înțelegerea dintre voi nu îl eliberează pe niciunul față de bancă. Datoria poate fi comună și când a fost făcută pentru cumpărarea locuinței comune, potrivit articolului 351 din Codul civil.
La împărțirea bunurilor contează și momentul plăților. Între soți, regula pentru bunurile căsătoriei încetează, de regulă, la data depunerii cererii de divorț, potrivit articolului 385 din Codul civil. Păstrați dovezile ratelor plătite după despărțire, ca să poată fi luate în calcul când se socotesc datoriile dintre voi.
Cine poate rămâne în casă până la partaj
Vă puteți înțelege cine folosește apartamentul. Dacă nu vă înțelegeți și nu mai puteți locui împreună, instanța poate hotărî cine rămâne acolo până la hotărârea definitivă de împărțire a bunurilor. Potrivit articolului 324 din Codul civil, se uită, în această ordine, la interesul copiilor minori, la vina pentru divorț și la posibilitățile fiecăruia de a locui în altă parte.
Părintele cu care locuiește copilul nu devine automat proprietarul casei. Nici dreptul temporar de a locui în ea nu schimbă contractul de credit. Din 7 martie 2024, cererea privind folosirea locuinței comune nu poate fi respinsă doar fiindcă nu ați început încă procesul de împărțire a bunurilor, conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7/2024.
Cum se împart casa, datoria și banii rămași
Dacă vă înțelegeți, puteți împărți bunurile prin act la notar. Dacă nu, hotărăște instanța. La calcul intră valoarea actuală a apartamentului, suma rămasă de plată din credit, contribuțiile pe care le puteți dovedi și datoriile comune. Legea pornește de la ideea că ați contribuit în mod egal, dar dovezile pot schimba această împărțire.
De exemplu, apartamentul valorează 400.000 de lei, iar principalul rămas din credit este de 160.000 de lei. După scăderea datoriei rămân 240.000 de lei. Dacă aveți contribuții egale, unul păstrează casa și preia întreaga datorie cu acordul băncii, suma orientativă plătită celuilalt pentru partea sa este de 120.000 de lei. Costurile certe ale operațiunii, contribuțiile dovedite și ratele plătite separat pot schimba rezultatul. Această sumă de compensare se numește sultă.
Garanția pusă pe apartament, numită ipotecă, nu dispare prin divorț sau partaj. Ea rămâne pe locuință cât timp există datoria pe care o garantează, indiferent cui îi revine proprietatea.
Ce acte pregătiți și în ce ordine faceți pașii
Pentru împărțirea bunurilor, pregătiți actul de cumpărare, contractul de credit, actele privind regulile alese pentru bunurile din căsătorie, certificatul de divorț, actele de identitate și dovezile contribuțiilor. Pentru calcule, cereți băncii soldul creditului și păstrați extrasele de cont, ordinele de plată și graficul ratelor. La un credit Noua Casă, banca trimite către FNGCIMM și actul de partaj și actul care schimbă contractul de credit.
- Verificați când a fost cumpărată locuința, cine este proprietar în acte și cine răspunde pentru credit.
- Strângeți actele și dovezile plăților. Cereți soldul creditului și obțineți o evaluare actuală a apartamentului.
- Stabiliți cine poate păstra locuința, cine va suporta datoria și ce sumă i-ar plăti celuilalt. Dacă unul vrea să rămână singurul debitor, cereți mai întâi acordul băncii.
- Semnați actul de partaj la notar sau obțineți hotărârea instanței. Înscrieți schimbarea proprietății în cartea funciară și verificați separat că schimbarea debitorilor a fost trecută în contractul de credit.
Ce costuri apar la partaj, preluare sau vânzare
- Partaj la notar: onorariul minim pentru împărțirea unui imobil se calculează după valoarea părții primite peste cota deținută înainte, conform Ordinului nr. 177/C/2024 al Ministerului Justiției, publicat la 26 ianuarie 2024. Cereți notarului suma pentru actele voastre înainte de semnare.
- Partaj în instanță: articolul 5 din OUG nr. 80/2013, aplicabilă din 29 iunie 2013, prevede 3% din valoarea bunurilor pentru cererea de stabilire a bunurilor de împărțit, 3% din valoarea sumelor cerute între coproprietari și 3% din valoarea bunurilor de împărțit pentru cererea de partaj propriu-zis. Când aceste cereri sunt puse împreună într-o singură acțiune, se plătește o taxă de 5% din valoarea bunurilor care trebuie împărțite. Dacă valoarea stabilită pentru taxă este, de exemplu, 400.000 de lei, 5% înseamnă 20.000 de lei.
- Preluarea creditului sau înlocuirea lui cu un credit nou: cereți băncii, în scris, suma necesară închiderii creditului vechi și costurile schimbării. Plata unei sume către fostul soț nu este o taxă fixă: ea depinde de valoarea locuinței, datorie și contribuțiile dovedite.
- Vânzarea locuinței: din preț se achită mai întâi creditul și costurile certe ale operațiunii, apoi se împarte suma rămasă potrivit cotelor. Dacă prețul nu acoperă tot ce este de plată, diferența rămâne o datorie potrivit contractului.
Cum poate unul dintre voi să păstreze casa și creditul
Cel care vrea apartamentul nu poate prelua singur datoria doar printr-o promisiune făcută fostului soț. Articolul 1.605 din Codul civil cere acordul băncii pentru preluarea datoriei. Banca analizează cererea, inclusiv veniturile, plățile făcute până atunci și garanția, apoi schimbarea trebuie trecută în actele creditului. O altă cale este un credit nou care îl stinge pe cel vechi.
Depuneți cererea în scris și păstrați numărul de înregistrare. Banca are cel mult 30 de zile calendaristice ca să răspundă unei petiții privind creditul pentru locuință, conform articolului 21 din OUG nr. 52/2016, aplicabilă din 20 septembrie 2016. Acesta este termenul de răspuns la petiție, nu un termen în care banca trebuie să aprobe preluarea.
Pentru încălcarea regulilor privind creditul puteți sesiza ANPC. Dacă ați încercat rezolvarea în scris cu banca și după 30 de zile nu ați primit un răspuns mulțumitor, puteți cere gratuit ajutorul CSALB pentru negociere; procedura durează cel mult 90 de zile. Un refuz al băncii de a schimba debitorul nu mută singur datoria între foștii soți.
Ce se schimbă la un credit Noua Casă
La un credit Noua Casă, pentru partaj și preluarea creditului de către unul dintre soți este necesar acordul băncii, exprimat și în numele statului. Banca transmite apoi către FNGCIMM certificatul de divorț, actul de partaj, actul de schimbare a creditului și actele de identitate. Regulile programului pentru partaj și vânzare privesc și locuințele cumpărate prin fostul program Prima Casă, ținând seama de regulile contractului lor.
Programul prevede o interdicție de vânzare timp de 5 ani de la cumpărare și interdicția de a pune alte garanții pe locuință cât timp există garanția statului. Înainte de împlinirea celor 5 ani, vânzarea se poate face prin achitarea integrală a creditului sau prin preluarea lui de către o persoană care îndeplinește condițiile programului. Demersul începe la banca finanțatoare.
Ce faceți dacă niciunul nu poate păstra locuința
Puteți vinde apartamentul cu acordul băncii, achita creditul din preț și împărți diferența potrivit cotelor stabilite între voi sau de instanță. Cereți băncii suma necesară pentru închiderea creditului înainte de a stabili prețul vânzării. Dacă banii încasați nu acoperă datoria și costurile certe, diferența rămâne de plată potrivit contractului de credit.
Întrebări frecvente
Dacă apartamentul a fost cumpărat înainte de căsătorie, se împarte pe jumătate?
Nu automat. Este, de regulă, bunul celui care l-a cumpărat, dar ratele sau lucrările plătite din banii comuni pot da naștere unei sume de recuperat, dacă plățile sunt dovedite.
Pot recupera ratele plătite singur după despărțire?
Plățile pot fi luate în calcul când se socotesc datoriile dintre voi. Păstrați extrasele de cont, dovezile plății și ale provenienței banilor; nu există o sumă care se restituie automat în toate cazurile.
Pot lua din nou un credit Noua Casă dacă apartamentul rămâne fostului soț?
Nu rezultă automat un nou drept de a intra în program. Prima Casă și Noua Casă sunt considerate un singur program, accesibil o singură dată; verificați situația contractului și condițiile de participare cu banca.
Ce document primesc după ce creditul este achitat?
În cel mult 5 zile de la închiderea creditului pentru locuință, banca trebuie să vă ofere gratuit un document care arată că obligațiile au fost stinse sau ce obligații au rămas, conform articolului 22 din OUG nr. 52/2016. Pentru ștergerea ipotecii din acte, începeți demersul la banca finanțatoare.
Surse verificate la 21 noiembrie 2026: Codul civil, Legea nr. 287/2009; OUG nr. 60/2009 și normele programului Noua Casă; FNGCIMM; Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 7/2024; OUG nr. 80/2013; Ordinul Ministerului Justiției nr. 177/C/2024; OUG nr. 52/2016; ANPC; CSALB.


