stirile imobiliare
Lumea se află astăzi într-un mediu macroeconomic sensibil. Declaraţiile publice tari cu privire la economie pun paie pe foc, deşi ele sunt unele mai degrabă de propagandă politică, fără fundament în situaţia macroeconomică reală.
Etichetele extreme precum ”Apocalipsa”, ”Dezastrul” şi ”Intrarea în incapacitate de plată” în cazul economiei româneşti, exprimate fiind de oficiali de rang înalt din 3 în 3 luni, nu ţin loc de politici publice consistente şi nu aduc nimic bun pentru România. Invocarea grelei moşteniri este egală cu zero în percepţia şi aşteptările populaţiei şi ale companiilor româneşti.
După multe alte declaraţii inoportune, interviul de zilele trecute din Bloomberg, ce conţine afirmaţia cu privire la posibila intrare în incapacitate de plată a României, este foarte periculos din mai multe motive. Primul, acela că nu se bazează pe fundamente economice reale.
Al doilea, pentru că fiind făcută de un înalt demnitar român generează un efect de bumerang, de contagiune negativă, asupra întregii economii şi societăţi. Aceasta nu poate conduce decât la anticipaţii ciudate, la un comportament exagerat prudenţial şi la împlinirea a ceea ce în macroeconomie se numeşte self fulfilling prophecy – profeţia care se autoîndeplineşte.
Al treilea, generează un efect de neîncredere chiar în propriile acţiuni şi în politicile promovate de actualul Guvern. Dacă din funcţiile de demnitate publică se răspândesc idei precum dezastrul economic, o criză care stă să vină zilnic, lipsa banilor pentru pensii şi salarii enunţată lunar s.a. sigur, se poate şi se va întâmpla ceva negativ în economie, conform concluziilor ştiinţifice din economia comportamentală. Mai mult despre potenţialul dezastruos al unor astfel de declaraţii negative puteţi citi la https://www.aeaweb.org/articles?id=10.1257/aer.103.7.3045, https://www.nber.org/system/files/working_papers/w32026/w32026.pdf sau https://www.matteoiacoviello.com/gpr_files/GPR_PAPER.pdf?utm_source=chatgpt.com.
Al patrulea, avertizările excesive bazate pe estimările exagerate privind sustenabilitatea finantelor publice şi nu pe realitatea economică, pot face mult rău. Senzitivitatea ridicată a comportamentului agenţilor economici la ştiri/ informaţii negative am văzut-o şi simţit-o cu toţii în tipul crizelor de până acum. Părerile incorect fundamentate, bazate pe estimări incomplete pot conduce la modificarea percepţiei şi a anticipărilor actorilor economici şi la echilibre multiple joase. De exemplu, prezentarea asimetrică a punctelor tari şi a punctelor slabe ale României poate conduce la un risc mai mare din cauza percepţiei negative, la creşterea costurilor de finanţare, investiţii străine directe mai mici şi la problemele asociate acestor fenomene – intrarea într-un cerc vicios de subdezvoltare.
Stimulii privind consumul, investiţiile şi /sau economiile sunt puternic afectaţi. Pe fondul incertitudinii şi zgomotului înalte /înalt generate de consolidarea fiscal-bugetară, declaraţiile publice ”exotice” cauzează efecte negative de comportament, care se manifestă ulterior în creşterea economică redusă, investiţii mai mici, locuri de muncă mai puţine şi un nivel de trai mai scăzut. Cu fiecare astfel de declaraţie incomplet fundamentată, fiecare român pierde din bunăstarea acumulată. Al cincilea argument, nu mai există vreun caz în care un oficial al unui stat să declare public şi în mod recurent că ţara pe care o conduce poate intra în incapacitate de plată – mai ales în presa senzitivă investitorilor externi şi exact în ziua în care România se afla în procedura de evaluare a ratingului / perspectivei de ţară de către agenţia Fitch şi, în plus, fără a face o analiză temeinică a indicatorilor care să conducă sa nu la o astfel de concluzie extrem de gravă.
Joaca propagandistică cu interese politice cu privire la ”intrarea în incapacitate de plată” a României nu are nici un fundament raţional. Este adevărat că România se află într-un proces de consolidare fiscal-bugetară – în opinia mea fundamentat pe măsuri nesustenabile, afectând asimetric populaţia şi companiile, cu povara mai mare pusă pe românii cu venituri mici şi din clasa de mijloc, profesori şi pe companiile corecte, care îşi plătesc taxele şi impozitele la zi. Am propus şi explicat soluţiile alternative, la care se va ajunge oricum după ce măsurile luate în ultimele luni îşi vor fi dovedit ineficienţa în reducerea durabilă a dezechilibrelor.
România nu poate intra în incapacitate de plată şi mai mult, România nu va ajunge niciodată în situaţia Greciei, aşa cum, în mod eronat afirma acelaşi demnitar la începutul lunii iulie. Grecia se află în criză de solvenţă fiscală, neexistând nici acum perspective privind intrarea datoriei guvernamentale în PIB pe un culoar de sustenabilitate pe termen mediu şi lung. Nu există vreun asemenea risc pentru România, în mod clar asemenea declaraţii sunt total eronate.
Incapacitatea de plată înseamnă de fapt intrarea într-o criză de lichiditate – un default extern şi dificultăţi majore de asigurare a necesarului de finanţare pe plan intern. România nu se află nici măcar într-un asemenea risc şi iată de ce:
1. Necesarul de finanţare al României pentru anul 2025 este în mare parte acoperit. O simplă întrebare la Ministerul Finanţelor (sau o analiză detaliată a informaţiilor publice) putea scoate la lumină realitatea – România a anunţat iniţial un necesar de finanţare de 231,6 miliarde lei pentru anul 2025, adică 12,2% din PIB (din care 58% adică 133,3 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar curent şi 42% adică 98,3 miliarde lei pentru rambursarea ratelor de capital – aferente rostogolirii datoriei din urmă). La momentul prezent 190 miliarde lei din cele 231,6 miliarde lei din necesarul iniţial total de finanţare sunt acoperite, adică 82%. Desigur, veţi spune şi vă dau dreptate că este imposibil ca Guvernul să atingă deficitul angajat iniţial de 7% din PIB şi că se va duce mai degrabă spre 8,2-8,6% din PIB, aşa cum estimează Comisia Europeană în ultima prognoză. Dacă luăm în considerare acest scenariu negativ, înseamnă că România va trebui să suplimenteze necesarul de finanţare până la un estimat de 252 – 260 miliarde lei în acest an. Aceasta înseamnă că în acest moment avem acoperit trei sferturi din necesarul de finanţare, ceea ce este un procent bun şi arată profesionalismul echipei de management de trezorerie din MF. Finanţarea României este predictibilă şi consistentă, nu vor exista goluri de lichiditate.
2. România are un buffer consistent în trezorerie. Rezerva financiară pentru vremuri dificile pe pieţele financiare internaţionale asigură între trei luni şi jumătate de acoperire a necesarului de finanţare suplimentat şi 4 luni din necesarul de finanţare iniţial. Adică îndeplinim criteriul de adecvare recomandat de Fondul Monetar Internaţional – ”Bufferul din Trezorerie să acopere 3-4 luni din necesarul de finanţare brut anual”. În valoare absolută, bufferul este de 3 ori mai mare decât era la sfârşit de 2021.
3. În prezent, România are rezerve valutare internaţionale la BNR (aur şi valute) de 72,9 miliarde euro, +62% faţă de nivelul de 45 miliarde euro de la sfârşitul anului 2021. Acţiunile de politici monetare şi curs de schimb au permis un curs de schimb relativ stabil pentru leu, în ciuda incertitudinii extrem de ridicate din ultimele luni (de la instabilitatea politică la instabilitatea generată de războiul de la graniţe, războiul comercial s.a.). De altfel indicatorii de adecvare a rezervelor internaţionale se află în intervalele de referinţă recomandate de FMI.
4. România a rămas pe creştere economică. România nu a intrat nici măcar în aşa numita ”recesiune tehnică”, nu mai vorbim despre recesiune profundă. Acum câteva zile, INS şi Eurostat au anunţat ultimele cifre semnal privind evoluţia economiei româneşti în trimestrul 2 din 2025 – România a avut cea mai mare ridicată de creştere economică dintre ţările UE în T2 2025. Merită reamintit aici că România a rămas pe o traiectorie susţinută de convergenţă în ultimii ani, ajungând din urmă Polonia la indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. În ultimii doi ani, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut cădere economică sau / şi recesiune tehnică. Germania, Estonia, Austria şi Finlanda în 2023 şi 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria şi Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria şi Finlanda au fost în recesiune tehnică. România a rămas pe plus şi mizează de câţiva ani pe un model bazat pe investiţii, ceea ce aruncă în viitor elemente de sustenabilitate certe.
5. La nivel microeconomic, sănătatea financiară a populaţiei şi companiilor a crescut în ultimii ani. Banii s-au mişcat în economie. De la o valoare a depozitelor populaţiei de 278 miliarde lei la sfârşit de an 2021 s-a ajuns la 390 miliarde lei în iunie 2025. Creditele acordate populaţiei au crescut şi ele de la 164 miliarde lei la 199 miliarde lei în aceeaşi perioadă. Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor şi populaţiei a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.
În concluzie, comunicarea inteligentă este una dintre premisele unei consolidări fiscal-bugetare reuşite. Prezentarea unor obiective clare, a cauzelor, motivaţiei şi a plusurilor şi minusurilor măsurilor implementate reprezintă una dintre condiţiile pentru acceptarea lor de către populaţie şi companii.
O imagine neagră, cu declaraţii zilnice privind dezastrul, apocalipsa şi falimentul, nu va face decât să accentueze deprimarea economică, să reducă încrederea consumatorilor şi companiilor în reuşita consolidării şi să blocheze stimulentele de relansare economică. În plus, fiecare declaraţie apocaliptică în afara fundamentelor reale nu face decât să crească câştigul speculativ al unor investitori de portofoliu, în dauna bugetului României şi al bugetelor personale ale populaţiei şi companiilor.
Austeritatea oarbă nu a adus nimic bun în niciuna dintre ţările în care a fost implementată. Efectele certe au fost intrarea în cercurile vicioase, scăderea nivelului de trai, prăbuşirea potenţialului economic şi anomia socială. România nu poate continua pe acelaşi drum.
Articolul ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Prof. univ. Cristian Socol: Declaraţiile apocaliptice despre economie sunt periculoase apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
De ce declaraţiile oficiale apocaliptice despre economia românească sunt periculoase. Analiză realizată pentru MEDIAFAX de către prof. univ. Cristian Socol.
Articolul ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Prof. univ. Cristian Socol: Declaraţiile apocaliptice despre economie sunt periculoase apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
