Nordul Capitalei găzduiește firme cu afaceri de 51 de miliarde de lei anual, însă drumurile nu au urmat ritmul construcției de birouri și locuințe. Pentru oamenii care locuiesc sau muncesc în această parte a Bucureștiului, decalajul înseamnă aglomerație și timp pierdut la deplasările zilnice.
Gheorghe Pătrașcu, fost arhitect-șef al Capitalei timp de opt ani, pune dezvoltarea necoordonată pe seama lipsei unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat, documentul care stabilește regulile de dezvoltare pentru întregul oraș. „Mi se pare absolut de neiertat faptul că un oraș ca Bucureștiul, capitala Europeană, să nu aibă un plan de urbanism de vreo 30 de ani aproape”, a declarat el într-un interviu video la Observator.
Zona generează aproape 3% din produsul intern brut (PIB) al României. Afacerile anuale ale companiilor de aici reprezintă aproape 10 miliarde de euro. În nord sunt menționate 5.400 de firme și 1.500 de angajați care ajung dimineața la sediile corporațiilor.
Construcțiile au avansat, dar proiectele de acces au rămas pe hârtie
Pipera se bazează pe patru artere principale. Între acestea, aproximativ 20 de străzi au nevoie de lărgire. Aglomerația se resimte inclusiv la metrou, iar accesul dificil afectează deplasările către birouri, școli și locuințe.
Planurile de infrastructură anunțate de-a lungul anilor includeau:
- Poduri pentru completarea legăturilor rutiere.
- Pasaje pentru circulația din zonă.
- Artere cu o capacitate mai mare.
- Transport public eficient.
Aceste intervenții au rămas la stadiul de planuri, în timp ce zona a continuat să primească noi construcții. Primele imobile de birouri au apărut cu peste două decenii în urmă, apoi au fost ridicate blocurile de locuințe. În ultimii 20 de ani, peste 1.500 de persoane s-au mutat aici.
Au fost construite inclusiv blocuri cu zeci de etaje, deservite de străzi proiectate cu decenii înainte, când zona avea doar câteva fabrici. Spațiul disponibil pentru extinderea rețelei rutiere este acum limitat de clădirile existente.
Andrei Diaconescu este director executiv la un dezvoltator imobiliar cu afaceri de 1,4 miliarde de lei. El vorbește despre 15 dezvoltări care, împreună, valorează probabil peste 3 miliarde de euro. Compania construiește în nord de zece ani și are proiecte și pentru următorul deceniu.
Diaconescu leagă concentrarea investițiilor de cererea pentru locuințe și spații de lucru în această parte a orașului. El critică ritmul intervențiilor autorităților locale și consideră că administrația nu gestionează corespunzător banii publici.
Planurile pentru terenuri separate nu coordonează întreaga rețea de străzi
În lipsa unui cadru general adaptat dezvoltării, construcțiile au fost reglementate prin planuri urbanistice zonale (PUZ), documente care stabilesc regulile pentru o anumită zonă. Pătrașcu explică limita acestei abordări: „Problema unui Puz care este comandat de un privat pe o anumită zonă care îl interesează strict pe el este că el va fi aprobat, va fi pus în fapt pentru că el respectă legea doar pe zona pe care o reglementează el”, a arătat fostul arhitect-șef.
Problema apare atunci când mai multe dezvoltări se bazează pe aceeași arteră de circulație. Potrivit explicației sale, fiecare plan poate respecta legea în perimetrul propriu, fără ca planurile luate împreună să formeze o rețea coerentă. Legalitatea unei dezvoltări individuale nu rezolvă astfel coordonarea accesului pentru întreaga zonă.
Amânarea lucrărilor face necesară preluarea unor proprietăți
Pentru investițiile întârziate, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, invocă dificultatea exproprierilor, adică preluarea unor proprietăți pentru realizarea lucrărilor publice. „Unele dintre acestea nefiind făcute încă din 2013, 14 15, acum este foarte dificil pentru că presupune exproprieri extrem de consistente”, a declarat acesta în înregistrarea Observator.
Primarul afirmă că va putea aloca mai mulți bani proiectelor mari de investiții dacă va fi lăsat să reformeze primăria. El condiționează crearea acestui spațiu în buget de schimbările din administrație.
Citește și:
