stirile imobiliare
Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) – care dețin aproximativ jumătate din piața de furnizare a energiei electrice din România – a detaliat, într-un interviu pentru Mediafax, atât cauzele scumpirii energiei din ultimii ani, cât și diferențele concrete între facturile primite de români, pe tranșe de consum, pentru lunile de dinainte și de după expirarea schemei de plafonare și compansare a prețurilor la energie electrică, respectiv 31 iunie 2025.
Plafonarea este încă în vigoare pe segmentul de gaze naturale, până pe 31 martie 2026, dată până la care statul român s-a angajat să îi susțină pe românii cu venituri mici cu un ajutor de 50 de lei lunar pentru acoperirea facturilor.
Potrivit statisticilor consultate de Mediafax, peste 170.000 de români au depus cereri, din 20 august, de la ora 13:00, până în 29 august, ora 21:00, pentru a beneficia de sprijinul de 50 de lei din partea statului pentru factura la energie electrică. Voucherele se acordă, la cererea beneficiarului, pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică.
Odată cu eliminarea plafonării, consumatorii de energie electrică resim realitatea pieței
Reporter: Care sunt cauzele care au dus la creșterea facturilor primite de români în aceste zile?
Daniela Dărăban: Când vorbim despre creșterea facturilor la energie, ne referim, în principal, la creșterea prețului energiei pe piața angro. Astfel, când ne uităm la evoluția prețului energiei electrice pe piața angro, observăm o perioadă de stabilitate între 2018 și 2020, cu valori în jur de 200–250 lei/MWh. Din 2021 începe însă o spirală ascendentă – dublarea prețului pe piața pentru ziua următoare (PZU) și creșterea susținută a indicelui ROPEX (indicatorii de preţ pentru energia electrică pe piaţa angro – contracte pe termen lung).
Punctul de maxim istoric a fost atins în 2022-2023, odată cu criza energetică globală, când prețurile au explodat de până la șase ori față de nivelurile anterioare. Chiar dacă ulterior piața s-a mai temperat, costurile au rămas de două-trei ori peste media istorică, ceea ce face ca, odată cu eliminarea plafonării la 1 iulie 2025, consumatorii de energie electrică să resimtă realitatea pieței.
„Ajutorul oferit de stat nu va mai fi universal, ci țintit”
Reporter: Ce categorii de consumatori au fost cele mai afectate?
Daniela Dărăban: În cazul consumatorilor casnici, cine avea un consum mic, de până la 100 kWh pe lună, plătea un preț plafonat de 0,68 lei/kWh; cei cu un consum mai mare, până la 255 kWh/lună, plăteau 0,80 lei/kWh, iar aceste valori includeau toate taxele și tarifele. Practic, o gospodărie cu un consum de 100 kWh avea de achitat o factură de 68 de lei.
De la 1 iulie, ajutorul oferit de stat nu va mai fi universal, ci țintit, în funcție de venitul net, iar facturile la energie electrică reflectă prețul real – adică energia activă, plus tarifele de transport și distribuție, contribuțiile și TVA-ul.
Cele mai multe oferte de preț sunt acum între 1,3 și 1,6 lei/kWh. Astfel, pentru același consum de 100 kWh, facturile nu mai sunt de 68 de lei, ci 114–167 lei. Creșterea reală este de 46–99 lei lunar.
Cei cu un consum ceva mai mare, să zicem 150 kWh/lună, plăteau înainte în jur de 120 de lei, datorită plafonului. Acum, la o ofertă de 1,4 lei/kWh, factura ajunge la aproximativ 210 lei. Asta înseamnă o creștere de aproape 90 de lei. Statul oferă un ajutor de 50 de lei/lună pentru familiile cu venituri mici.
Cine consumă peste 300 kWh, precum și consumatorii non casnici, care intrau sub un plafon maximal de 1,3 lei/kWh pe lună nu simt schimbarea la fel de dramatic, pentru că această categorie fusese deja facturată la un preț foarte apropiat de prețul de pe piața liberă.
Consumatorii vulnerabili vor primi ajutor de la stat, doar că modul de acordare a sprijinului se schimbă radical – acesta nu va mai apărea direct pe factură, ci se va acorda doar pe baza unei cereri depuse pe platforma dedicată sau printr-o solicitare depusă la primărie sau la poștă. Cu alte cuvinte, cine nu solicită ajutorul,acela riscă să rămână fără el, chiar dacă ar fi eligibil.
Reporter: Ce sfaturi dați consumatorilor pentru a-și putea controla costurile?
Daniela Dărăban: Ce trebuie să știe un consumator? În primul rând, să își cunoască propriul consum lunar și să îl monitorizeze atent. Apoi, să compare ofertele furnizorilor pe comparatorul ANRE și să verifice dacă schimbarea furnizorului nu i-ar aduce un preț mai bun. Și, foarte important, să afle dacă se încadrează la ajutorul pentru energie și să facă demersurile necesare pentru a-l primi.
Nu trebuie să ignorăm impactul pozitiv al unui mod de consum inteligent. Fiecare gest mic aduce economii importante – becurile cu LED, deconectarea aparatelor când nu sunt folosite, folosirea programelor economice de spălare a rufelor sau reglarea termostatului cu un grad mai jos. Izolația locuinței și electrocasnicele eficiente reduc facturile pe termen lung. Soluțiile de eficiență energetică oferă același confort cu un consum mai mic de energie.
„Plafonarea a creat așteptări nerealiste în rândul consumatorilor”
Reporter: Revenind la facturi, puteți detalia pentru cititori de ce au prețuri mai mari pe KWh în facturi?
Daniela Dărăban: Prețurile de pe piața angro nu au crescut la 1 iulie 2025. Până la 1 iulie, statul a ținut facturile artificial mai mici, acoperind diferența față de prețul real din piață. Această datorie către furnizori s-a acumulat și a ajuns la aproximativ 7 miliarde lei. Odată eliminată plafonarea, facturile reflectă din nou costul real al energiei electrice – un cost care exista și înainte, dar era ascuns.
Plafonarea a fost o măsură excepțională, gândită pentru a atenua șocul global al pieței energiei. Însă, menținută timp de patru ani, ea a creat distorsiuni: a rupt legătura dintre preț și consum, a descurajat investițiile în eficiență energetică, a transferat costurile către furnizori și bugetul public, iar odată introdusă, ea a devenit foarte greu de retras pentru că a creat așteptări nerealiste în rândul consumatorilor.
În prezent, deși prețurile în România la energie sunt nominal sub media UE, ajustate la puterea de cumpărare, ele se situează peste medie, motiv pentru care impactul este resimțit mai puternic. Pentru a reduce povara, guvernul acordă din iulie 2025 până în martie 2026 un sprijin țintit: un tichet de 50 lei pe lună pentru gospodării vulnerabile.
Pe termen lung, plafonarea nu putea fi o strategie durabilă. Costurile nu dispar prin artificii administrative, ele doar se transferă în viitor. Majoritatea statelor UE au optat pentru compensații directe pentru gospodării, IMM-uri și reducerea TVA.
Ce costuri sunt incluse într-o factură
Reporter: Revenind la costuri, facturile nu înseamnă doar prețul energiei active consumate. Puteți detalia exact ce plătește un client al unui furnizor de energie?
Daniela Dărăban: O factură de energie este alcătuită din două mari componente. Aproximativ 45% reprezintă costuri reglementate, stabilite de stat și identice indiferent de furnizor. Aici intră tarifele de transport, prin care energia este mutată pe distanțe mari prin rețelele de înaltă tensiune, și tarifele de distribuție – sunt stabilite diferențiat, pe zone de distribuție – care asigură aducerea curentului până în locuințe și companii. Tot în această categorie se regăsesc contribuțiile impuse de stat pentru sprijinirea energiei regenerabile și pentru cogenerare – precum și taxele și impozitele, TVA și accize. Toate aceste elemente sunt menite să asigure siguranța sistemului energetic și investițiile necesare în infrastructură.
Restul facturii, aproape 55%, ține de piață și de competiția dintre producători – aceasta este energia activă – curentul efectiv consumat, pe care furnizorii îl cumpără de pe piața angro, la care se adaugă costurile cu dezechilibrele și cheltuielile operaționale ale furnizorului.
Reporter: A existat competiție în anii de plafonare?
Daniela Dărăban: Concurența între furnizori a crescut semnificativ în ultimii ani, dar a fost mascată de aceste plafoane de preț. Dacă ne uităm la perioada de plafonare, când prețul pentru mulți consumatori era limitat la 0,68 lei/kWh preț final, după ce scădeam taxele și tarifele, energia activă ajungea să fie plătită cu doar 0,1–0,2 lei/kWh. În realitate, energia electrică nu a mai costat atât de puțin din 2018.
După data de 1 iulie, valoarea facturilor la energie nu trebuie privită ca o „scumpire artificială”, ci ca o revenire la nivelul real al prețurilor din piață. În mod normal, costul energiei nu este stabilit prin decizie administrativă, ci prin mecanisme economice obiective: investițiile necesare în capacitățile de producție, echilibrul dintre cererea consumatorilor și oferta producătorilor, dar și dinamica piețelor europene și internaționale, cu care România este interconectată.
Reporter: Ce este de făcut pe viitor pentru facturi suportabile pentru români?
Daniela Dărăban: Plafonările și subvențiile sunt soluții temporare, însă sustenabilitatea necesită investiții structurale în: producție diversificată, rețele moderne, mecanisme de piață flexibile și transparente.
Un prim pilon îl reprezintă investițiile în noi capacități de producție. Fără o diversificare a surselor – de la energie regenerabilă (solar, eolian, hidro), la nuclear și gaze naturale – nu se poate asigura nici securitatea energetică, nici echilibrul necesar pentru a gestiona intermitența resurselor verzi. Fiecare tehnologie are rolul său.
La fel de importantă este infrastructura de transport și distribuție. Energia produsă nu își atinge scopul dacă nu poate fi livrată eficient către consumatori. Rețelele moderne, inteligente și interconectate sunt esențiale pentru integrarea prosumatorilor, reducerea pierderilor și creșterea rezilienței întregului sistem energetic. Investițiile în această zonă determină gradul de adaptabilitate la noile realități ale pieței.
Pe de altă parte, piața energetică nu poate fi privită izolat de contextul geopolitic. Prețurile la petrol și gaze sunt extrem de sensibile la tensiunile internaționale, iar lanțurile globale de aprovizionare – fie că vorbim de combustibili, fie de echipamente pentru energie regenerabilă – fac ca dependența de parteneri externi să fie o vulnerabilitate permanentă. Orice dezechilibru sau conflict se reflectă rapid în costul energiei pe piața angro.
Nu în ultimul rând, funcționarea pieței depinde de mecanismele sale interne. O piață lichidă, transparentă și adaptată noilor instrumente este indispensabilă pentru a încuraja investițiile și a oferi predictibilitate. În lipsa acestor ajustări, piața riscă să rămână rigidă și prețurile tot mai puțin competitive.
Pe termen lung, direcția pieței energetice este modelată de politicile publice. Reglementările ambițioase pot accelera transformarea, însă diferențele dintre obiective și realitatea implementării pot provoca dezechilibre și întârzieri.
Articolul Cu cât au crescut facturile românilor și de ce s-a scumpit de fapt energia? Explicațiile Danielei Dărăban, directorul executiv al Federației ACUE apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Creșterea reală a unei facturi pentru consum de 100 kWh este cuprinsă între 46 și 99 de lei pe lună, în funcție de oferta furnizorilor, față de prețul plafonat la energie electrică până 31 iunie.
Articolul Cu cât au crescut facturile românilor și de ce s-a scumpit de fapt energia? Explicațiile Danielei Dărăban, directorul executiv al Federației ACUE apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
