Cum pot bunicii să lase casa nepotului și ce parte pot cere copiii după deces

Bunicii pot lăsa casa nepotului prin donație, testament sau contract de întreținere, dar copiii și soțul supraviețuitor pot cere după deces partea minimă pe care le-o păstrează legea. Donația și contractul de întreținere îi dau nepotului proprietatea în timpul vieții bunicilor; testamentul produce efecte numai după deces.

Dacă bunicii vor să păstreze casa cât trăiesc, aleg testamentul. Dacă vor să o transmită acum, pot face o donație, iar dacă nepotul le oferă îngrijire în schimbul casei, pot încheia un contract de întreținere. Fiecare bunic poate transmite numai partea care îi aparține.

Copiii pot cere partea lor minimă după deces

Codul civil păstrează copiilor, soțului supraviețuitor și, în anumite situații, părinților celui decedat o parte minimă din moștenire. Aceasta se numește rezervă succesorală și este jumătate din partea pe care fiecare ar fi primit-o dacă bunicul nu ar fi făcut donații sau testament.

Dacă bunicul lasă soț și copii, soțul ar primi prin lege un sfert din moștenire, iar copiii ar împărți trei sferturi. Partea minimă a soțului este astfel o optime, iar a copiilor, împreună, trei optimi. Dacă există un singur copil și nu există soț supraviețuitor, partea minimă a copilului este jumătate din moștenirea calculată potrivit legii.

De exemplu, un bunic deține singur o casă care valorează 200.000 de lei la deces. Are un copil, dar nu lasă soț, alte bunuri ori datorii și nu a făcut alte donații. Copilul ar primi prin lege toți cei 200.000 de lei; partea lui minimă este jumătate, adică 100.000 de lei. Bunicul poate lăsa nepotului prin testament valoarea rămasă de 100.000 de lei. Dacă a donat nepotului toată casa, copilul poate cere după deces completarea părții sale minime.

Când casa de 200.000 de lei aparține în părți egale ambilor bunici, fiecare deține o parte de 100.000 de lei. La moartea primului, calculul începe numai de la partea lui. Dacă rămân soțul și un copil, partea minimă a soțului este 12.500 de lei, iar cea a copilului este 37.500 de lei, presupunând că nu există alte bunuri, datorii sau donații. La moartea celui de-al doilea bunic se face un calcul nou, care cuprinde și bunurile moștenite între timp.

Donația și testamentul au urmări diferite

Donația casei se semnează la notar. Nepotul primește proprietatea în timpul vieții bunicilor, iar dreptul său se înscrie în cartea funciară. Bunicii pot păstra prin act dreptul de a locui în casă, însă această clauză nu șterge partea minimă la care pot avea drept copiii după deces.

Testamentul îi lasă pe bunici proprietari și le permite să își schimbe hotărârea. Fiecare face un testament separat, numai pentru bunurile sau partea sa. După deces, notarul stabilește cine moștenește, iar certificatul de moștenitor dovedește dreptul nepotului asupra părții care îi revine.

Contractul de întreținere transmite casa în schimbul îngrijirii, nu ca dar. Nepotul trebuie să asigure ceea ce s-a stabilit în act, pentru durata convenită sau până la decesul bunicilor, dacă întreținerea este pe viață. Obligațiile trebuie scrise concret: hrană, îmbrăcăminte, menaj și folosirea unei locuințe potrivite.

O donație însoțită de obligația de îngrijire rămâne, în esență, un dar cu o obligație atașată. Nici simpla denumire de „contract de întreținere” nu înlătură orice dispută: dacă o casă este transmisă unui descendent în schimbul întreținerii pe viață, legea prezumă că actul este o donație față de moștenitorii cu drept la partea minimă care nu au fost de acord cu înstrăinarea.

Când poate fi redus darul făcut nepotului

Copiii nu pot desființa actul doar pentru că nu le place alegerea bunicilor. După deces, pot cere completarea părții lor minime dacă donațiile sau dispozițiile din testament au depășit partea pe care bunicii o puteau lăsa liber. Din valoarea bunurilor rămase se scad datoriile, apoi se adaugă donațiile numai pentru calcul. Pentru o casă donată se ia valoarea de la deces, ținând cont de starea casei la data donației și scăzând obligațiile atașate acesteia.

Dacă partea minimă a fost încălcată, actul își pierde efectul doar atât cât trebuie pentru completarea ei. Mai întâi se reduc dispozițiile din testament, apoi donațiile, începând cu cea mai nouă. Dacă nepotul a vândut casa donată înainte de decesul bunicului, completarea se face printr-o sumă de bani.

Moștenitorii pot rezolva împărțirea prin înțelegere. Dacă nu ajung la un acord, notarul suspendă procedura succesorală, iar disputa merge în instanță. Cererea de reducere are un termen de trei ani; apărarea prin care un moștenitor cere reducerea într-un proces pornit împotriva lui nu se prescrie. Data de la care se calculează cei trei ani trebuie stabilită cu notarul pentru situația concretă.

Actele și pașii de discutat cu notarul

1. Stabiliți cine deține casa și ce parte poate transmite fiecare bunic. Pregătiți actele locuinței și actele de stare civilă care arată legăturile de familie.
2. Spuneți notarului ce alte bunuri, datorii și donații există. Acestea pot schimba partea minimă a fiecărui moștenitor.
3. Alegeți actul după scopul bunicilor: transmiterea casei acum, păstrarea proprietății până la deces sau îngrijirea în schimbul casei. Dacă bunicii rămân în locuință, stabiliți în act dreptul lor de a o folosi.
4. La contractul de întreținere, scrieți ce îngrijire trebuie să ofere nepotul. La testament, fiecare bunic face propriul act.
5. După deces, prezentați notarului certificatul de deces, actele de stare civilă, testamentul, actele bunurilor și informațiile despre datorii. Moștenitorii au un an de la deces pentru a accepta moștenirea sau a renunța la ea.

Costurile diferă. Onorariul minim pentru autentificarea unui testament este de 130 de lei; două testamente separate pornesc astfel de la 260 de lei. Pentru transmiterea unei case evaluate la 200.000 de lei, grila onorariilor notariale minimale dă 1.705 lei plus 1,1% din cei 100.000 de lei care depășesc primul prag al tranșei, adică 2.805 lei. Aceasta este numai valoarea minimă calculată din grilă, nu costul total al actului.

Donația dintre bunic și nepot nu este supusă impozitului pe transfer. Pentru un transfer impozabil al unei case de 200.000 de lei, impozitul ar fi 6.000 de lei dacă imobilul a fost deținut cel mult trei ani sau 2.000 de lei dacă a fost deținut mai mult de trei ani. La moștenire, impozitul nu se datorează dacă procedura se încheie în cel mult doi ani de la deces; după aceea este 1% din valoarea moștenirii, adică 2.000 de lei pentru o moștenire de 200.000 de lei.

Ce se schimbă în alte familii

Dacă părintele nepotului a murit înaintea bunicului, nepotul poate veni la moștenire în locul părintelui și poate primi partea care i-ar fi revenit acestuia. În această situație, nepotul poate avea el însuși drept la partea minimă păstrată descendenților.

Dacă bunicul nu are copii sau alți descendenți, trebuie verificat dacă lasă soț ori părinți: și aceștia pot avea drept la o parte minimă. Dacă nu există nici soț, nici descendenți, nici părinți cu acest drept, bunicul poate, în principiu, să lase nepotului întreaga sa avere.

Întrebări frecvente

Poate bunica să doneze casa fără acordul fiicei?

Da, dacă este proprietară, poate dona partea ei fără acordul fiicei. După deces, fiica poate cere completarea părții minime dacă donația i-a încălcat-o.

Pot bunicii să facă un singur testament pentru nepot?

Nu. Fiecare trebuie să facă propriul testament și poate dispune numai de partea sa.

Este valabil testamentul scris acasă?

Da, dacă este scris în întregime de mâna celui care lasă bunurile, datat și semnat de el.

Ce se întâmplă dacă nepotul nu îi îngrijește pe bunici?

La donația cu obligație de îngrijire, bunicii pot cere desființarea donației, dar aceasta nu se desființează automat. La contractul de întreținere, desființarea pentru neîndeplinirea obligațiilor este hotărâtă de instanță.

Surse verificate la 7 noiembrie 2026: Codul civil și Codul fiscal, prin Portalul Legislativ al Ministerului Justiției; normele privind onorariile notariale minimale; explicațiile Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România privind actele și procedura succesorală.