# Cum pot părinții să rămână în casa pe care ți-o donează și în ce caz o pot închiria > Dreptul de a locui în casa donată trebuie trecut în act și în cartea funciară. Uzufructul permite închirierea, iar abitația nu. Publicat: 14 noiembrie 2026, 13:00 · Actualizat: 14 noiembrie 2026, 01:16 · Autor: Dumitrașcu Diana · Categorie: [Sfaturi imobiliare](https://stirileimobiliare.ro/sfaturi-imobiliare/index.html.md) · Pagina web: https://stirileimobiliare.ro/cum-pot-parintii-sa-ramana-in-casa-pe-care-ti-o-doneaza-si-in-ce-caz-o-pot-inchiria/ · Publicație: Știrile Imobiliare ![O casă de familie modernă cu etaj, terasă din lemn și curte, văzută din exterior](https://stirileimobiliare.ro/wp-content/uploads/2026/11/cum-pot-parintii-sa-ramana-in-casa-pe-care-ti-o-doneaza-si-sim-73a62ed8-768.webp) Dacă părinții îți donează casa, pot păstra dreptul de a locui acolo dacă acesta este trecut în actul notarial și înscris în cartea funciară. Donația simplă nu le păstrează automat acest drept. Uzufructul le permite și să închirieze casa; dreptul de abitație le permite să locuiască în ea, dar nu să o închirieze. ## Casa este a ta, dar părinții o folosesc Când primești casa și părinții păstrează uzufructul, în acte devii „nud proprietar”. Casa este a ta, însă folosința și veniturile din chirie le revin părinților cât timp dreptul lor există. Dacă actul nu prevede o limită, ei au folosința exclusivă a locuinței. Uzufructul unei persoane poate dura cel mult toată viața ei. Dacă durata nu este scrisă în act, legea îl consideră valabil pe viață. [Codul civil le permite părinților care au uzufruct să folosească și să închirieze locuința](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/175630). ## Abitația păstrează locuirea, nu și chiria Dacă părinții vor doar să aibă siguranța că pot rămâne în casă, pot păstra un drept de abitație. Ei pot locui acolo, în limitele actului, împreună cu soțul, copiii, părinții sau persoanele pe care le întrețin. Nu pot da locuința în chirie și nici nu pot ceda altcuiva acest drept. Alegerea se face înainte de donație. Dacă părinții ar putea avea nevoie mai târziu de banii din chirie, abitația nu le oferă această posibilitate. ## Poți vinde casa, dar dreptul părinților rămâne Poți vinde proprietatea pe care ai primit-o. Cumpărătorul preia însă casa cu dreptul părinților înscris asupra ei; vânzarea nu îi scoate din locuință. Pentru vânzarea casei fără acest drept, trebuie stabilite stingerea lui și ștergerea din cartea funciară. ## Cine plătește reparațiile Părinții care au uzufruct fac reparațiile de întreținere. Reparațiile mari, precum cele la structura casei, ziduri, acoperiș și instalațiile aferente, îți revin ție. Dacă o lucrare mare devine necesară fiindcă părinții nu au făcut întreținerea curentă, costul le revine lor. Părinții trebuie să te anunțe când este necesară o reparație mare. Dacă nu intervii, pot face lucrarea și pot cere restituirea banilor în condițiile legii. Cheltuielile legate de proprietate îți revin ție, iar actul trebuie să împartă limpede utilitățile și lucrările asupra cărora pot apărea neînțelegeri. ## Ce stabiliți înainte de semnare Donația casei se semnează la notar. Pentru doi părinți, nu este suficient ca actul să spună doar că „părinții rămân în casă”. Stabiliți dreptul fiecăruia și ce se întâmplă când unul dintre ei moare. - Ce imobil și ce parte din el primești. - Dacă fiecare părinte păstrează uzufructul sau abitația și cât durează dreptul. - Ce camere, dependințe, căi de acces și părți ale curții pot folosi. - Dacă părinții pot închiria casa. - Cine plătește utilitățile, întreținerea și reparațiile. - Cum se șterge dreptul din cartea funciară după ce încetează. Pentru act, porniți de la documentul care dovedește proprietatea casei și de la situația înscrisă în cartea funciară. Spuneți notarului dacă există alți proprietari sau o ipotecă: actele suplimentare depind de situația casei. Nu presupuneți că părintele rămas în viață primește automat și dreptul celui decedat; cereți ca efectul decesului fiecăruia să fie scris clar. ## Pașii de la notar până la cartea funciară 1. Prezentați notarului actul de proprietate și cereți verificarea cărții funciare. 2. Alegeți între uzufruct și abitație și stabiliți dreptul fiecărui părinte. Notarul cere [extrasul de carte funciară pentru semnarea actului, valabil 10 zile lucrătoare](https://www.ancpi.ro/ocpi/if/wp-content/uploads/2024/10/Legea_7.pdf). 3. Semnați donația la notar și cereți înscrierea ta ca proprietar, alături de drepturile părinților. 4. Verificați noul extras de carte funciară: imobilul, titularii și drepturile înscrise trebuie să corespundă actului semnat. ## Cât costă donația cu dreptul părinților păstrat Donația de la părinte la copil este scutită de impozitul pe transferul proprietății. Rămân onorariul notarului și tarifele pentru înscrierile în cartea funciară. Onorariul notarial minimal se calculează pe tranșe, iar costul unui act care separă proprietatea de folosință depinde de valoarea drepturilor și de operațiunile din act. Cere notarului calculul pentru actul concret înainte de semnare. Dacă un drept este înscris în favoarea unei persoane fizice, se plătește 0,15% din valoarea din act, dar minimum 60 de lei pentru fiecare imobil. La o valoare de 400.000 de lei, aleasă ca exemplu pentru dreptul înscris, calculul este 400.000 × 0,15% = 600 de lei pentru acea înscriere. Cei 600 de lei nu reprezintă costul întregii donații. ## Când încetează dreptul părinților Uzufructul se stinge la moartea titularului sau la termenul scris în act. Legea mai prevede, în condiții diferite, renunțarea, reunirea proprietății cu uzufructul la aceeași persoană, nefolosirea timp de 10 ani, folosirea abuzivă constatată de instanță și distrugerea totală a bunului. Pentru abitație se aplică, în principiu, aceleași reguli de stingere. După decesul titularului, dreptul se șterge din cartea funciară pe baza actului care dovedește decesul, de regulă certificatul de deces. [Ștergerea nu cere o nouă documentație cadastrală](https://hd.ancpi.ro/wp-content/uploads/2026/03/Regulament-600_2023-modificat-la-08.03.2026.pdf). Tariful este de 75 de lei pe operațiune. ## Întrebări frecvente ### Poate continua închirierea după moartea părintelui care avea uzufructul? Unele contracte de închiriere înscrise în cartea funciară rămân valabile față de proprietar după stingerea uzufructului, în condițiile Codului civil, dar cel mult 3 ani. ### Ce taxe apar dacă părinții închiriază casa? Venitul din chirie le revine părinților care au uzufruct. Înregistrarea contractului de închiriere și a modificărilor lui la organul fiscal se face în cel mult 30 de zile. Pentru veniturile aferente anului 2026, din venitul brut se scade o cotă de 20%, iar impozitul este de 10% din suma rămasă; venitul brut include și cheltuielile care le revin părinților, dacă sunt plătite de chiriaș. În cazurile în care părintele depune declarația unică, termenul pentru venitul din 2026 și plata impozitului este 25 mai 2027. ### Pot frații să conteste donația? După moartea părintelui, un moștenitor căruia legea îi păstrează o parte minimă din moștenire poate cere reducerea donației dacă acea parte a fost încălcată. Partea protejată este jumătate din cota pe care ar fi primit-o potrivit regulilor obișnuite de moștenire, iar termenul pentru cerere este, în principiu, de 3 ani. ### Poate părintele să ia casa înapoi doar pentru că s-a răzgândit? Nu. Legea permite revocarea donației pentru motive precum purtarea gravă a celui care a primit casa sau neîndeplinirea unei obligații trecute în act. Revocarea nu se produce automat. **Surse verificate la 14 noiembrie 2026:** Codul civil, Ministerul Justiției; Codul fiscal, Ministerul Finanțelor; Legea cadastrului și a publicității imobiliare, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară; regulamentul de înscriere în cartea funciară și ordinul privind tarifele, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară; normele privind onorariile minimale ale notarilor, Ministerul Justiției; ghidul privind înregistrarea contractelor de închiriere, Agenția Națională de Administrare Fiscală.