Locatarii racordați la termoficare pot limita consumul prin reglarea caloriferelor atunci când camerele sunt suficient de calde sau când aerisesc. Repartitoarele ajută la împărțirea cheltuielilor între apartamente, însă închiderea unui calorifer nu elimină partea de plată pentru încălzirea spațiilor comune.
Robinetul reglează căldura, repartitorul ajută la împărțirea facturii
Potrivit Administrare Blocuri București – Urban H (administrareblocuri.ro), consumul pentru care furnizorul emite factura asociației este înregistrat de contorul general al blocului. Dispozitivele de pe calorifere intervin ulterior, la distribuirea acestei cheltuieli între locuințe. Simpla lor instalare nu reduce cantitatea de energie facturată întregului imobil.
Fără repartitoare, împărțirea costului încălzirii se raportează la suprafața utilă a apartamentelor. Într-un bloc cu repartitoare, calculul ia în considerare și consumul înregistrat în fiecare locuință. Căldura aferentă casei scării, holurilor și subsolului rămâne o cheltuială de repartizat.
Pentru limitarea risipei, reglarea instalației poate urma câțiva pași concreți:
- La aerisirea camerei, căldura se reduce din robinet, în loc ca fereastra să rămână deschisă cu radiatorul funcționând la maximum.
- După încălzirea încăperii, se reduce debitul prin calorifer. Același reglaj poate evita încălzirea inutilă când locatarii sunt plecați la serviciu.
- Se evită menținerea locuinței complet reci pe durata iernii. Un apartament neîncălzit preia căldură din locuințele învecinate, iar răcirea favorizează condensul, igrasia și mucegaiul.
- Instalația se verifică periodic, inclusiv în privința aerisirii caloriferelor și a echilibrării hidraulice, adică a distribuirii corespunzătoare a agentului termic între acestea.
Robineții termostatici pot avea o poziție de protecție marcată printr-un fulg de nea. Aceasta permite menținerea unei temperaturi de siguranță, în locul opririi complete a încălzirii.
La nivelul clădirii, energia consumată este legată de răcirea agentului termic între conducta de tur, prin care intră, și cea de retur, prin care pleacă. Reducerea căldurii furnizate inutil în apartamente poate micșora consumul comun. Economia vine din folosirea instalației, nu din simpla prezență a repartitorului.
Consumul și tariful local stabilesc valoarea încălzirii
Un calcul orientativ, folosind reperele din iarna 2025-2026 pentru București, este: aproximativ 1 gigacalorie consumată într-o lună × 366,94 lei pe gigacalorie = aproximativ 366,94 lei pentru încălzire. Exemplul privește un apartament cu două camere într-o perioadă foarte rece. Tariful, cu taxa pe valoarea adăugată (TVA) inclusă, era aplicabil de la 1 noiembrie 2025 și era susținut prin subvenția municipală.
Potrivit Capital (capital.ro), reperele următoare aparțin sezonului 2025-2026:
- În Constanța, tariful aprobat pentru populație era de 400 lei pe gigacalorie, față de 350 lei în sezonul precedent. Pentru două camere cu aproximativ 50 de metri pătrați utili, consumul estimat de o gigacalorie într-o lună geroasă însemna o factură de aproximativ 400 lei.
- În Oradea, prețul suportat de populație urca de la 435 la 498 lei pe gigacalorie. Costul real creștea de la 564 la 638 lei, iar subvenția municipală era estimată la aproximativ 140 lei pe gigacalorie. Diferența suportată de consumator era de 63 lei pentru fiecare gigacalorie.
- În Râmnicu Vâlcea, un proiect propunea 603,15 lei pe gigacalorie, cu TVA inclus. Valoarea anterioară menționată era de 561,97 lei fără TVA, astfel că cele două sume nu constituie o comparație pe aceeași bază fiscală. Consultarea publică avea termenul de 12 decembrie 2025.
La Constanța, primarul Vergil Chițac explica faptul că municipalitatea prelua o parte din scumpire. Modificarea TVA și prețul gazului ar fi adăugat aproximativ 100 lei la costul gigacaloriei, însă jumătate din majorare era acoperită din subvenția locală.
La Râmnicu Vâlcea, solicitarea furnizorului CET Govora privea a treia scumpire din 2025. Prețul energiei produse ajunsese la 348,70 lei pe megawatt-oră, fără TVA, față de 313,30 lei anterior. Estimarea pentru un apartament mediu depășea 600 lei lunar în plină iarnă, în absența unor subvenții suplimentare.
Pentru intervalul 1 noiembrie 2025-31 martie 2026, cota TVA indicată pentru energia termică era de 11%. Regimul menționat acoperea locuințele, școlile, spitalele și alte instituții publice. Aceste valori sunt repere istorice pentru o perioadă încheiată.
Amânarea din 2024 și sprijinul anunțat aveau condiții distincte
La 30 decembrie 2024, Guvernul a aprobat proiectul unei ordonanțe cu măsuri fiscal-bugetare pentru anul următor. Ministerul Energiei propusese un articol care suspenda aplicarea art. 47 alin. (3) din Legea nr. 325/2006 până la 31 decembrie 2025. Prevederea privea individualizarea consumului în condominiile racordate la termoficare, adică imobilele cu proprietăți individuale și spații comune.
„Prin inițiativa Ministerului Energiei, prin ordonanța de urgență promovată de guvern, acordăm timp românilor să achiziționeze și să-și monteze sisteme tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică (repartitoare), în imobile de tip condominiu, racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. Dăm astfel curs solicitărilor venite din partea societății civile și acordăm o ultimă prelungire cu încă un an a perioadei în care trebuie montate aceste dispozitive”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei la data respectivă, în comunicatul publicat de Guvernul României.
Referitor la sancțiunile asociate acelui termen, ministrul a precizat: „Bineînțeles, prin amânarea termenului de montare până la 31 decembrie 2025, se suspendă și toate prevederile referitoare la eventuale amenzi pentru cei care nu își montează repartitoare”.
Anunțul financiar făcut cu aceeași ocazie viza gospodăriile pentru care instalarea echipamentelor reprezenta o cheltuială greu de suportat.
„În plus, ne dorim ca bugetul românilor să nu fie afectat, de aceea alocăm un buget substanțial din fondurile Ministerului Energiei. Pentru a compensa costurile familiilor pentru care montarea repartitoarelor ar însemna o povară pe bugetul gospodăriei, acordăm o subvenție de până la 750 de lei per gospodărie eligibilă”, a adăugat Burduja.
Ministerul urma să propună separat, printr-o altă ordonanță de urgență, mecanismul destinat persoanelor vulnerabile. Plata era prevăzută numai după instalarea sistemelor de repartizare a cheltuielilor și a robineților de reglaj. Lucrarea trebuia executată de o firmă autorizată, în interiorul termenului stabilit atunci pentru montare.
Proiectul pentru 2030 prevedea și alternativa la contoare
Obligația de individualizare a consumului fusese introdusă printr-o lege intrată în vigoare în 2021, urmată de amânări succesive. La 29 iulie 2026, termenul menționat ca fiind cel mai recent stabilit era 31 decembrie 2026.
Potrivit Ziare.com (ziare.com), în etapa parlamentară descrisă la acea dată, Camera Deputaților modificase o propunere legislativă pentru a muta termenul la 31 decembrie 2030. Varianta inițială prevedea 31 decembrie 2027. Inițiativa aparținea lui Sebastian Burduja, în calitate de deputat liberal, și urmărea inclusiv îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Forma votată de deputați prevedea contoare pentru separarea consumurilor de încălzire, răcire și apă caldă pentru fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație din clădirile alimentate centralizat.
Pentru imobilele în care soluția cu contoare individuale nu putea fi realizată tehnic ori nu era justificată economic, proiectul prevedea repartitoare. Acestea urmau să fie instalate pe fiecare corp de încălzire din locuință. Alternativa prevăzută era utilizarea unor sisteme care lucrează cu temperatura camerelor.
La acel moment, prelungirea propusă mai avea nevoie de pașii finali ai procedurii legislative și, în cazul adoptării, de promulgare. Potrivit Administrare Blocuri București – Urban H, actualizat la 1 august 2026, votul recent din Senat a mutat ulterior data-limită la 31 decembrie 2030. Data din proiect reprezenta astfel o etapă a procedurii legislative, nu un termen definitiv stabilit doar prin votul deputaților.
