stirile imobiliare
Lansată la sfârşitul anului trecut, perechea de sateliți europeni zboară la zeci de mii de kilometri deasupra Pământului, menţinând doar 150 m între ei. Poziționarea este realizată autonom, prin navigație GPS, senzori stelari, lasere și radio-legături. Misiunea Proba-3, finanţată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) cu 210 milioane de dolari, a livrat deja zece „nopţi solare” de probă încă din luna martie, iar oamenii de ştiinţă jubilează, a precizat AP News.
Unul dintre sateliți, dotat cu un disc circular, intră exact pe direcţia Soarelui şi îl „acoperă”, aşa cum ar face Luna într-o eclipsă totală. Cel de-al doilea, echipat cu un telescop ultraviolet, surprinde direct coroana, stratul atmosferic solar mai fierbinte decât suprafaţa stelei, care formează o aură de lumină.
„Aproape că nu ne venea să credem ce vedeam. A fost prima încercare și a funcționat. A fost incredibil”, a mărturisit cercetător-şef al telescopului orbital de la Observatorul Regal al Belgiei, Andrei Zhukov, referindu-se la rezultatele preliminare, care au aratat coroana solară fără să fie necesare procesări speciale ale imaginilor.
Cea mai lungă eclipsă de test a ţinut cinci ore. Odată cu startul observaţiilor ştiinţifice din iulie, echipa vizează episoade spectaculoase, de câte şase ore. Dacă reuşita se menţine, Proba-3 ar putea genera aproape 200 de eclipse artificiale pe durata de doi ani a misiunii, adică peste 1.000 de ore de întuneric programat, faţă de cele câteva minute pe care le poate oferi o eclipsă naturală, rară şi limitată geografic.
De ce contează o eclipsă solară creată la comandă?
Coroana solară rămâne unul dintre cele mai mari mistere stelare. De ani buni, cercetătorii încearcă să înțeleagă cum este posibil ca aceasta să atingă temperaturi de milioane de grade, depășind cu mult cele aproape 5.500 °C ale fotosferei. Răspunsul ar putea explica şi violența furtunile geomagnetice care, atunci când ajung la Pământ, pot prăbuşi reţele electrice, perturbă comunicaţii şi expun astronauţii unor radiaţii periculoase. Observaţiile continue, promise de Proba-3, vor rafina modelele ce anticipează aceste evenimente, oferind mai mult timp de reacţie autorităţilor şi operatorilor de sateliţi.
Tehnologia din spatele miracolului
Misiuni anterioare, precum au fost Solar Orbiter sau Soho, operate de ESA şi NASA, au folosit un disc blocator montat pe acelaşi vehicul cu telescopul. În Proba-3, separarea fizică dintre satelitul „ecran” şi cel „observator” elimină lumina parazită şi dezvăluie cercetătorilor o privire mult mai clară asupra părții coroanei aflate cel mai aproape de marginea soarelui, de obicei invizibilă. „Suntem extrem de mulțumiți de calitatea acestor imagini și, din nou, acest lucru se datorează zborului în formație”, cu o precizie fără precedent, a explicat Damien Galano, managerul misiunii din partea ESA, la Salonul Aeronautic de la Paris.
Succesul Proba-3 validează şi tehnica „formation flying” la milimetru, cât grosimea unei unghii, esenţială pentru viitoarele telescoape modulare, interferometre spaţiale sau chiar „mega-umbrele” planetare propuse pentru a atenua încălzirea globală.
Eclipsele artificiale nu pot „umbri” planeta în mod fizic sau salva direct biosfera. Dar ele vor oferi date critice despre comportamentul solar. Iar, într-un viitor cu radiație solară crescută sau atmosferă deteriorată, cunoașterea și anticiparea devin cele mai puternice arme de apărare.
Articolul Doi sateliți europeni au creat primele eclipse solare artificiale apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Doi minisateliţi de mărimea unui frigider mic, manevraţi cu o precizie de un milimetru, au reuşit să creeze primele eclipse solare artificiale din istorie, deschizând o fereastră de observaţie fără precedent asupra coroanei stelare.
Articolul Doi sateliți europeni au creat primele eclipse solare artificiale apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
