stirile imobiliare
În ultimul EuroBarometru – Socio-Demographic Trends (2024), 53% dintre români au o imagine pozitivă despre UE (media UE 44%) şi 70% dintre români consideră că ţara noastră a avut beneficii nete ca urmare a calităţii de membru UE. Mai mult, în ultimul Eurobarometru – Provocări şi priorităţi pentru UE: opiniile tinerilor (2024), 88% dintre tinerii români intervievaţi se declară Foarte optimişti / Mai degrabă optimişti cu privire la viitorul UE (mult deasupra mediei de 61% la nivelul UE).
Principalele 10 beneficii enumerate de respondenţi sunt: UE aduce noi oportunităţi de muncă pentru români; UE contribuie la menţinerea păcii şi întărirea securităţii; UE îmbunătăţeşte standardul de viaţă al românilor; apartenenţa la UE îmbunătăţeşte cooperarea între România şi alte ţări europene; UE contribuie la creşterea economică în România; UE oferă românilor un cuvânt mai puternic de spus în lume; UE contribuie la democraţia din România; UE îmbunătăţeşte cooperarea României cu ţările din afara clubului european; UE ajută România să combată schimbările climatice; Românii au o influenţă importantă în deciziile luate la nivelul UE.
Este adevărat, aderarea la Uniunea Europeană şi integrarea în acest club aduc şi câteva dezavantaje / costuri: o concurenţă mai puternică pentru firmele româneşti; migraţia forţei de muncă, creând un deficit de personal în anumite domenii din România; adaptarea costisitoare la standardele europene – atât statul, cât şi mediul privat au trebuit să investească mult pentru a se conforma acquis-ului comunitar şi normelor UE; pierderea parţială a suveranităţii, unele decizii/competenţe fiind partajate sau chiar exclusive la nivel supranational; creşterea preţurilor după aderare, în unele domenii, liberalizarea pieţelor şi alinierea la preţurile europene conducând la scumpiri.
Totuşi, beneficile nete ale aderării şi integrării României în UE sunt evidente.
Integrarea în UE a adus bunăstare şi creştere economică. România în afara UE ar fi avut o rată de creştere economică medie anuală în perioada 2007-2024 cu 2 pp mai mică (având în vedere şi efectul multiplicator). PIB-ul României ar fi fost de 1213 miliarde lei faţă de 1765 miliarde lei înregistrat în anul 2024. Adică cu 552 miliarde lei (111 miliarde euro) mai mic.
Integrarea în UE a adus convergenţă economică reală. România în afara UE ar fi însemnat o convergenţă redusă – am fi fost pe ultimul loc între ţările actual membre UE. În loc să fim la 79% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (EU27=100) (la egalitate cu Polonia şi în faţa Ungariei, Croatiei, Letoniei, Slovaciei, Greciei şi Bulgariei), am fi fost la 54%, pe ultimul loc, în urma Bulgariei (64%) şi a celorlalte ţări integrate în UE.
Integrarea în UE a însemnat absorbţia de fonduri europene, ceea ce a condus la investiţii mari în economia României. Astfel, cu peste 313 miliarde lei au crescut cumulat în perioada 2007-2024 investiţiile publice din România finanţate din fonduri europene nerambursabile.
Integrarea în UE a însemnat un efect net de creare de comerţ, investiţii şi crearea de locuri de muncă. România integrată în UE are un număr mediu de salariaţi de 5.412.000 persoane, cu 703.560 mai mult decât ar fi existat într-o Românie în afara UE.
Integrarea României în UE a adus bunăstare pentru salariaţii români. Prin creşterea economică redusă şi investiţiile mai mici, salariaţii români ar fi obţinut un câştig salarial mediu net mai mic cu 1666 lei faţă de situaţia din prezent (3662 lei faţă de 5328 lei, în prezent).
Integrarea României în UE a adus câştiguri de bunăstare pentru salariaţii români cu venituri mici. Prin creşterea economică redusă şi investiţiile mai mici, salariaţii români ar fi obţinut un salariu minim brut mai mic cu 1266 lei faţă de cel din prezent (2784 lei faţă de 4050 lei, în prezent).
Integrarea României în UE a adus câştiguri de bunăstare pentru pensionarii români. Prin creşterea economică mai ridicată, încasările mai mari la buget şi crearea mai multor locuri de muncă urmare a integrării în UE, pensia medie este mai mare cu 46% (plus 879 lei) faţă de cea existentă într-o Românie în afara UE (2811 lei în prezent, faţă de 1932 lei în situaţia nonaderare).
România în afara UE ar fi însemnat 2.409.000 români săraci în plus faţă de situaţia din prezent. În interiorul UE, România a reuşit să reducă numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială în ultimii 10 ani, de la 8.842.000 în anul 2015 la 5.294.000 persoane în anul 2024 (cu peste 3,5 milioane persoane). Mai mult, integrarea în UE a adus românilor creşteri de putere de cumpărare cuprinse între 28% si 50%, faţă de situaţia existentă în România în afara UE.
Postaderare, România a beneficiat de la Uniunea Europeană de o finanţare totală netă de 67 miliarde euro = Sume totale primite de la Comisia Europeană (100 miliarde euro) – Sumele totale ce reprezintă contribuţia României la bugetul Uniunii Europene (33 miliarde euro). România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanţarea totală primită de la Comisia Europeană este de 3 ori mai mare decât contribuţia naţională plătită la bugetul Uniunii Europene. România este unul dintre principalii beneficiari ai Politicii de Coeziune a Uniunii Europene, situând-se pe locul 5 ca alocare financiară şi pe locul 4 ca sume încasate.
România a reuşit să reducă decalajele regionale faţă de regiunile dezvoltate din UE. În anul 2007, România avea 6 regiuni printre cele mai sărace 20 euroregiuni (Nord Est cu un PIB / locuitor la Paritatea puterii de cumpărare de 28% din media UE, Sud Vest 33%, Sud Est şi Sud cu 36%, Nord Vest cu 42% si Centru cu 45% din media UE). Regiunea Bucureşti-Ilfov era la nivelul mediei UE (103%) iar regiunea Vest nu depăşea 50% din media UE (49% din media UE). În anul 2023 (ultimele date oficiale), avem 3 regiuni cu o valoare a PIB pe locuitor la PPC egală sau mai mare cu 70% din media UE (Centru 70%, Nord Vest cu 71% şi Vest cu 78%), alte trei regiuni au o valoare între 60 si 62% din media UE (Sud Muntenia cu 60%, Sud Est cu 61% şi Sud Vest cu 62%). Regiunea Nord Est are 47% din media UE iar Bucureşti Ilfov 190% din media UE. În plus, speranţa medie de viaţă în România a crescut de la 72,6 ani în anul 2006 la 76,4 ani în anul 2023, cu o reducere a inegalităţilor între regiuni la acest indicator.
Nu poate fi contestat faptul că aderarea şi ulterior, integrarea României la Uniunea Europeană a adus multe beneficii vizibile: economie mai puternică, salarii şi pensii mai mari, investiţii în drumuri, şcoli şi spitale, dar şi acces la fonduri europene. Mai mulţi români şi-au găsit locuri de muncă stabile şi mai bine plătite, iar nivelul de trai a crescut. Totodată, România a recuperat din decalajele faţă de alte ţări europene.
Cu toate acestea, integrarea nu a fost lipsită de provocări – unele zone ale ţării s-au dezvoltat mai lent, iar unele fonduri nu au fost folosite eficient. Este clar însă că, per ansamblu, apartenenţa la UE a adus mai mult bine decât rău, iar drumul european rămâne esenţial pentru viitorul României.
Dacă România nu ar fi aderat la UE, economia ar fi crescut mai lent, iar veniturile românilor ar fi fost considerabil mai mici. Ar fi fost mai puţine locuri de muncă, investiţii reduse şi un nivel mai ridicat al sărăciei. Salariul minim şi pensia medie ar fi fost cu mult sub cele din prezent. România ar fi rămas la coada clasamentului european în multe domenii. Fără sprijinul UE, drumul spre modernizare ar fi fost mult mai greu şi mai lung.
Articolul EXCLUSIV MEDIAFAX: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici şi sociali apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Unele opinii izolate pun la îndoială beneficiile nete ale aderării la Uniunea Europeană. Lipsa argumentelor face ca doar o mică parte a populaţiei României să îmbrăţişeze astfel de abordări, potrivit unei analize efectuate exclusiv pentru MEDIAFAX de prof.univ.dr. Cristian Socol.
Articolul EXCLUSIV MEDIAFAX: Cum ar fi arătat România în afara UE? 10 indicatori economici şi sociali apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
