În România, proporția persoanelor care nu au bani pentru încălzirea corespunzătoare a casei a ajuns la 11,9% în 2025, față de 10,8% în 2024. Reducerea consumului pentru a controla cheltuielile poate însemna însă traiul la temperaturi nesigure, iar cercetările asociază dificultățile de încălzire cu probleme de sănătate.
Creșterea din România, de 1,1 puncte procentuale, a fost cea mai mare din Uniunea Europeană. La nivel european, indicatorul a coborât de la 9,2% la 8,8% în același interval, conform raportului Eurostat „Key Figures on European Living Conditions – 2026 Edition”, relatat de Adevărul.ro.
Consumul redus poate ascunde lipsa căldurii
O cercetare din 2026, publicată în Energy & Buildings, explică de ce valoarea cheltuielilor nu surprinde întotdeauna sărăcia energetică, adică dificultatea de a asigura energia necesară locuirii. Familiile care reduc deliberat încălzirea pentru a economisi pot să nu fie identificate de indicatorii tradiționali, deși temperatura din casă este nesigură.
Rezultatul provine dintr-un model construit cu date sintetice pentru 6.000 de gospodării, nu din măsurarea temperaturilor în tot atâtea locuințe. Cercetarea evidențiază limitele unei evaluări bazate numai pe banii cheltuiți pentru energie.
Clădirile vechi pierd căldură prin mai multe zone
„Diferența dintre o locuință caldă și una rece ține mai puțin de prețul gazului și mai mult de starea clădirii. În România există aproximativ 9 milioane de locuințe, iar peste 4,4 milioane au mai mult de 50 de ani, adesea prost izolate și mari consumatoare de energie,”, a explicat Adrian Negrescu, analist economic, pentru Adevărul.ro.
Analistul identifică pierderi prin ferestre, pereți și acoperișuri, dar și prin punțile termice, zone ale construcției prin care căldura trece mai ușor spre exterior. Rețelele vechi de distribuție a căldurii contribuie, la rândul lor, la consumul mare.
La sate, numeroase familii încălzesc cu sobe pe lemne case neizolate, care depind de o singură sursă de căldură. Creșterea prețului lemnelor adaugă o cheltuială pentru aceste gospodării, arată Negrescu.
Studiile identifică asocieri cu sănătatea vârstnicilor
Într-un studiu apărut în septembrie 2026 în Journal of Economic Behavior & Organization, Martina Celidoni, Raffaele Miniaci și Paola Valbonesi au analizat legătura dintre sărăcia energetică și sănătatea vârstnicilor europeni. Cercetătorii au găsit o asociere între dificultățile de încălzire și:
- boli pulmonare cronice;
- simptome depresive;
- declin cognitiv, adică deteriorarea capacităților de gândire și memorare;
- scăderea forței musculare.
Analizele au identificat și un efect negativ semnificativ asupra puterii de strângere a mâinii, folosită ca indicator al funcționării fizice la persoanele vârstnice.
„Frigul din casă nu apare în statistica facturilor, dar apare în cea a spitalelor. Un pensionar care stă iarna la 16 grade ca să economisească 100 de lei pe lună riscă să coste sistemul de sănătate de zeci de ori mai mult. Este una dintre cele mai proaste afaceri pe care le putem face ca țară”, a avertizat Negrescu, referindu-se la costurile sociale ale încălzirii insuficiente.
„Nu putem spune că temperaturile scăzute duc automat la depresie, dar nici nu putem ignora felul în care mediul în care trăim ne influențează starea psihică”, a precizat Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, pentru Adevărul.ro.
Presiunea cheltuielilor afectează și viața din casă
„Când bugetul nu mai ajunge pentru toate cheltuielile, oamenii încep să facă alegeri pe care, în alte condiții, nu le-ar face. Reduc cumpărăturile, amână anumite plăți și, uneori, aleg să stea în frig pentru a nu avea o factură prea mare la încălzire”, a explicat psihoterapeuta.
Potrivit acesteia, preocuparea continuă pentru bani poate tulbura somnul, reduce capacitatea de concentrare și afecta relațiile personale. Condițiile proaste de locuire pot accentua suferința celor care au deja dificultăți emoționale, iar casa poate deveni un motiv constant de îngrijorare.
Găvan atrage atenția că obișnuința cu lipsurile nu înseamnă dispariția efectelor lor. În cazul vârstnicilor, veniturile mici, bolile și izolarea socială pot agrava dificultățile.
„Un pensionar care trebuie să aleagă între încălzirea locuinței, cumpărarea medicamentelor și achiziționarea alimentelor nu face o alegere liberă. Încearcă să împartă resurse insuficiente între nevoi la fel de importante”, a arătat Laura Găvan.
Reducerea încălzirii de către părinți, pentru a limita cheltuielile, poate provoca tensiuni cu copiii care resimt frigul. Psihoterapeuta explică aceste conflicte și prin sentimentul de neputință și nesiguranță, nu numai prin opiniile diferite ale membrilor familiei.
„Din perspectiva psihologică, a avea o locuință în care te poți încălzi în mod adecvat nu este un moft. Este o condiție care contribuie la sănătate, odihnă și echilibru emoțional.(…) Economisirea este necesară, dar există o limită dincolo de care renunțările încep să ne coste prea mult”, a subliniat ea.
Reducerea pierderilor cere investiții în locuință
Laura Găvan menționează trei tipuri de intervenții care pot scădea consumul de energie:
- izolarea termică a locuinței;
- etanșarea ușilor și ferestrelor;
- folosirea unor sisteme de încălzire eficiente.
Aceste lucrări presupun însă bani pe care gospodăriile vulnerabile nu îi au întotdeauna la dispoziție, precizează psihoterapeuta.
O cercetare apărută în 2026 în Energy, Sustainability and Society a examinat efectele regulilor de eficiență energetică pentru clădirile din Turcia. În gospodăriile potențial vizate, cercetătorii au identificat condiții mai bune de încălzire și scăderi ale unor indicatori ai sărăciei energetice.
„Statul plătește în fiecare iarnă pentru căldura care iese prin pereții blocurilor. Fiecare leu investit în izolarea unei locuințe locuite de o familie vulnerabilă scade factura pentru totdeauna, nu doar pentru o lună”, a susținut Adrian Negrescu.
În opinia analistului, ajutoarele pentru plata încălzirii trebuie completate cu lucrări care limitează pierderile de energie. El propune ca banii pentru combaterea sărăciei energetice să meargă prioritar spre reabilitarea caselor familiilor vulnerabile, cu acoperirea integrală a investiției pentru cei care nu pot plăti cheltuiala inițială.
