stirile imobiliare
Cercetarea dezvăluie că chatbot-urile (inteligența artificială) riscă să afecteze dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a abilităților lingvistice.
Un studiu realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a arătat că persoanele care s-au bazat pe ChatGPT pentru a redacta eseuri au avut o activitate cerebrală mai scăzută decât cele care și-au folosit exclusiv propria gândire, notează The Telegraph.
Grupul care a folosit inteligența artificială a avut, de asemenea, performanțe mai slabe decât participanții care s-au bazat doar pe propriul creier, în cadrul mai multor teste. Cei care au utilizat IA au întâmpinat dificultăți și atunci când li s-au cerut sarcini fără sprijinul acesteia.
„Dependența de sistemele IA poate duce la o abordare pasivă și la o activare diminuată a abilităților de gândire critică atunci când persoana trebuie ulterior să îndeplinească sarcini singură”, se arată în articolul științific.
Cercetătorii avertizează că aceste constatări ridică „îngrijorări cu privire la implicațiile educaționale pe termen lung” ale folosirii IA atât în școli, cât și la locul de muncă. Aceste concluzii se adaugă unui număr tot mai mare de studii care sugerează că utilizarea inteligenței artificiale determină „dezactivarea” parțială a creierului uman.
„Gândirea umană este externalizată”
Studiul MIT a monitorizat 54 de persoane cărora li s-a cerut să scrie patru eseuri. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri: unul a scris cu ajutorul ChatGPT, altul a folosit motoare de căutare pentru documentare, iar al treilea s-a bazat exclusiv pe propriul creier.
Ulterior, cercetătorii i-au chestionat în legătură cu eseurile redactate, în timp ce le-au monitorizat activitatea cerebrală cu ajutorul electroencefalogramelor (EEG). Cei care s-au bazat pe ChatGPT, un „model lingvistic de mari dimensiuni” care poate răspunde în limba engleză la întrebări complexe, „au avut performanțe mai slabe decât cei din grupul doar creier la toate nivelurile: neuronal, lingvistic, al scorului”, au precizat cercetătorii.
EEG-urile au arătat că „conectivitatea cerebrală s-a redus sistematic proporțional cu gradul de sprijin extern” și a fost cea mai slabă în cazul celor care s-au bazat pe chatbot-uri pentru a redacta eseurile.
În special, s-a observat o reducere a undelor cerebrale „theta”, asociate cu învățarea și formarea memoriei, la cei care au utilizat chatbot-uri. „Practic, o parte din ‘gândirea umană’ și planificarea au fost externalizate”, se menționează în studiu. Impactul IA a fost în contrast cu folosirea motoarelor de căutare, care a avut un efect redus asupra rezultatelor.
Dintre cei care au folosit chatbot-ul, 83% nu au reușit să ofere nici măcar un citat corect din eseurile lor – față de aproximativ 10% în cazul celor care au utilizat motoare de căutare sau propriile capacități cognitive. Participanții care s-au bazat pe chatbot-uri și-au amintit foarte puține informații despre eseurile lor, ceea ce sugerează fie că nu s-au implicat cu adevărat în conținutul respectiv, fie că nu au reușit să îl rețină.
Cei care au folosit motoare de căutare au prezentat doar ușor mai puține semne de activare cerebrală față de cei care au scris fără nicio tehnologie și au avut un nivel de reamintire similar.
Impact asupra „muşchilor cognitivi”
Constatările studiului vin în sprijinul temerilor că chatbot-urile IA provoacă daune de durată asupra creierului uman.
Un studiu realizat de Microsoft și Carnegie Mellon, publicat în februarie, a constatat că angajații au raportat niveluri mai scăzute de gândire critică atunci când s-au bazat pe IA. Autorii au avertizat că utilizarea excesivă a inteligenței artificiale ar putea duce la „atrofierea mușchilor cognitivi”, lăsând oamenii nepregătiți în momentele în care acești „muşchi” sunt cu adevărat necesari.
Nataliya Kosmyna, cercetătoarea principală a studiului MIT, a declarat că rezultatele demonstrează „problema presantă a unei scăderi probabile a abilităților de învățare” în cazul celor care utilizează instrumente IA în timpul procesului educațional sau la muncă. În timp ce grupul asistat de IA a avut voie să folosească un chatbot pentru primele trei eseuri, în ultima sesiune li s-a cerut să se bazeze doar pe propriul creier.
Grupul a continuat să arate niveluri scăzute ale memoriei și ale gândirii critice, ceea ce i-a determinat pe cercetători să avertizeze că „utilizatorii frecvenți de instrumente IA ocolesc adesea o implicare profundă cu materialul, ceea ce duce la o ‘atrofiere a abilităților’ în sarcini precum generarea de idei sau rezolvarea de probleme”. Eseurile redactate cu ajutorul ChatGPT au fost, de asemenea, considerate omogene, repetând teme și formulări similare.
Cercetătorii au afirmat că chatbot-urile IA ar putea duce la o „datorie cognitivă” crescută în rândul studenților și ar putea avea „costuri pe termen lung, cum ar fi diminuarea spiritului critic, vulnerabilitate mai mare la manipulare și scăderea creativității”. Profesorii avertizează de ceva timp că elevii trișează frecvent la teste și eseuri folosind chatbot-uri IA.
Un sondaj realizat în februarie de Higher Education Policy Institute a arătat că 88% dintre studenții britanici folosesc chatbot-uri IA pentru a se ajuta la evaluări și învățare, iar 18% au plagiat direct texte generate de IA în lucrările lor.
Articolul Folosirea inteligenței artificiale te prostește, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Chatbot-urile bazate pe inteligență artificială (IA) riscă să îi facă pe oameni mai puțin inteligenți, afectând dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a abilităților lingvistice, potrivit unei cercetări recente.
Articolul Folosirea inteligenței artificiale te prostește, arată un studiu apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
