stirile imobiliare
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Kyoto analizează o regiune specifică din gena receptorului de androgeni a pisicilor, pentru a înțelege cum influențează aceasta comportamentele vocale, precum torsul și mieunatul.
Studiul s-a bazat pe observații făcute asupra unor pisici metise, sterilizate, care trăiesc în gospodării obișnuite.
Rezultatele arată că pisicile cu o versiune scurtă a unei secvențe ADN repetitive din această genă torc mai des decât cele cu versiuni lungi.
Diferențele dintre masculi și femele în exprimarea genetică
În plus, masculii cu aceste variante scurte au fost mai vocali în interacțiunile cu oamenii, sugerând o tendință crescută de a cere atenție sau hrană. În contrast, femelele cu aceeași variantă genetică au manifestat niveluri mai mari de agresivitate față de persoane necunoscute.
Această distribuție diferită în funcție de sex sugerează că regiunea genetică studiată are influențe distincte: la masculi, asupra comunicării, iar la femele, asupra comportamentului defensiv.
De asemenea, cercetătorii au remarcat că versiunile mai lungi ale genei apar mai frecvent la pisicile de rasă pură, în timp ce variantele scurte predomină la pisicile fără pedigree.
Comparând aceste date cu informații genetice despre specii înrudite – precum leopardul – cercetătorii au constatat că doar pisicile domestice prezintă aceste repetiții genetice mai lungi, un posibil rezultat al domesticirii și selecției pentru trăsături mai blânde.
Mai mult decât mieunat
Studiul subliniază potențialul geneticii de a explica diferențele comportamentale dintre pisici, oferind astfel instrumente utile pentru stăpâni, medici veterinari și adăposturi de animale. Înțelegerea tiparelor genetice poate ajuta la recunoașterea nevoilor pisicilor, mai ales a celor mai tăcute, care pot semnala disconfort prin alte mijloace decât vocalizarea.
Cercetătorii subliniază că aceasta este doar o parte a poveștii: comportamentul pisicilor este influențat de un ansamblu complex de gene, hormoni și factori de mediu. Alte gene, precum cele ale receptorilor de oxitocină și vasopresină, sunt de asemenea relevante și pot completa tabloul personalității feline.
Lucrarea, publicată în revista PLOS ONE, își propune să aprofundeze înțelegerea relației dintre oameni și pisici, dar și să contribuie la conservarea rudelor sălbatice ale acestora, oferind o bază genetică pentru îmbunătățirea îngrijirii și adaptării lor în diverse medii.
Articolul Genetica mieunatului. Cercetătorii au descifrat o parte din „limbajul” pisicilor apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
O ipoteză legată de selecția naturală a pisicilor
Articolul Genetica mieunatului. Cercetătorii au descifrat o parte din „limbajul” pisicilor apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
