Pentru proprietarii care compară o pompă de căldură cu o centrală pe gaz, investiția include și distribuția căldurii, iar puterea necesară depinde de pereți, ferestre și etanșeitatea casei. Un sistem aer-aer simplu are în 2026 un reper de preț de 2.000-8.000 de euro, cu instalarea inclusă și fără subvenții. Intervalul provine din ghiduri germane pentru consumatori și reprezintă un reper pentru Germania, nu o ofertă pentru România.
Tipul pompei stabilește ce instalații trebuie bugetate
Pentru o construcție nouă, comparația începe cu sistemul care livrează căldura în camere și cu funcțiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească. În oferta instalatorului trebuie urmărite echipamentul, montajul și distribuția, deoarece încălzirea prin aer și cea prin pardoseală folosesc configurații diferite.
Reperele germane, cu instalarea inclusă și înainte de aplicarea subvențiilor, diferențiază trei variante:
- Sistemul aer-aer simplu încălzește direct aerul. La intervalul de preț menționat, poate acoperi singur necesarul unei case cu sarcină termică redusă.
- Sistemul aer-apă are un reper de 20.000-35.000 de euro pentru o casă nouă. Poate alimenta încălzirea în pardoseală și prepararea apei calde menajere.
- Sistemul sol-apă, cu circuit de saramură, are un reper de 30.000-50.000 de euro. Necesită foraje sau colectoare în sol și are eficiența cea mai ridicată dintre variantele comparate, dar și investiția cea mai mare.
Distribuția prin pardoseală cu agent termic adaugă aproximativ 40-80 de euro/mp de pardoseală, tot ca reper german. În exemplul de casă nouă echipată cu pompă aer-apă, această instalație se plătește separat. Prețul ferm pentru un proiect este cel din oferta instalatorului.
Pentru construcțiile din Germania, ghidul BioBuilds precizează că granturile BEG pentru încălzire de până la 70% privesc înlocuirea sistemelor din clădiri existente; construcțiile noi nu sunt eligibile. Pentru acestea, creditele KfW pot ajunge la 150.000 de euro pe unitate locativă numai la treapta care necesită eligibilitate QNG și evaluarea proiectului de către un expert certificat în eficiență energetică.
Calculul pierderilor de căldură precedă alegerea puterii
Sarcina termică reprezintă puterea necesară pentru încălzirea casei în cea mai rece zi luată în calcul la proiectare. Pereții, ferestrele și etanșeitatea formează anvelopa clădirii, adică învelișul care limitează pierderile de căldură. În aceeași categorie de pompe, prețul crește odată cu puterea termică, exprimată în kilowați.
Reperele de proiectare folosite în comparație sunt de 30-60 W/mp pentru o casă nouă care respectă cerințele minime legale, față de limita de 10 W/mp a criteriului Passivhaus. Alegerea echipamentului începe cu calculul pentru clădirea concretă.
Exemplul din ghidul BioBuilds pentru o casă convențională de 142 mp, calculată la 40 W/mp, indică o sursă de căldură de 5-6 kW, pentru care se alege de regulă un sistem aer-apă. Aceeași suprafață la nivel Passivhaus are nevoie de cel mult 1,4 kW.
La 95 mp, o casă la acest nivel de performanță necesită mai puțin de 1 kW. Pentru o asemenea sarcină redusă, încălzirea poate fi asigurată de o pompă compactă, cu distribuția căldurii prin aer, integrată în ventilație. Sistemul complet aer-apă, cu rezervor tampon și distribuție cu agent termic, poate depăși necesarul clădirii.
Anvelopa și încălzirea trebuie evaluate în același buget. Pentru construcțiile la nivel Passivhaus, reperele germane și europene indică economii de 15.000-25.000 de euro prin evitarea unei instalații de încălzire de mare putere. Suma este legată de această configurație a clădirii.
O pompă prea mare adaugă cheltuieli și la exploatare
O unitate de 10 kW montată într-o casă cu sarcină de 1,4 kW atinge repede temperatura stabilită, apoi se oprește și repornește în cicluri scurte. Acest regim uzează compresorul și reduce eficiența față de valoarea din fișa tehnică, în timp ce o mare parte din capacitatea cumpărată rămâne nefolosită.
Supradimensionarea adaugă cheltuieli la achiziție, la consumul de electricitate și la înlocuirea echipamentului. O unitate adaptată anvelopei funcționează în cicluri mai lungi și constante, în intervalul său de eficiență optimă.
Pentru pompele cu sursă de aer dimensionate corect, reperul de eficiență sezonieră este de 3-4. Aceasta înseamnă că un kilowatt-oră de electricitate furnizează 3-4 kWh de căldură pe parcursul sezonului, în condițiile de funcționare considerate.
Comparația cu gazul include reviziile și funcțiile sistemului
Centrala pe gaz presupune o investiție inițială mai mică, în timp ce pompa de căldură are un cost inițial mai mare. Pentru compararea ofertelor, întreținerea trebuie cerută distinct: la gaz intră reviziile tehnice periodice și posibilele schimbări de piese, iar la pompă verificările anuale.
Centrala pe gaz asigură încălzirea și apa caldă. Pompa de căldură poate asigura și răcirea pe timpul verii, astfel că ofertele trebuie comparate pentru funcțiile necesare locuinței.
În comparația tehnică de pe sisteme-solare.ro, coeficientul de performanță (COP) de 3-5 înseamnă 3-5 kWh de căldură pentru fiecare kilowatt-oră de electricitate consumată. Acest indicator trebuie păstrat distinct de eficiența sezonieră utilizată la estimarea consumului anual.
Factura estimată depinde de necesarul casei și de tariful folosit
Un calcul orientativ pentru o casă de 95 mp la nivel Passivhaus pornește de la un necesar de 15 kWh/mp pe an, echivalent cu aproximativ 1.425 kWh de căldură anual. La o eficiență sezonieră de 3, consumul de electricitate ar fi sub 500 kWh.
Cheltuiala rezultată este de aproximativ 140 de euro pe an la tariful de 0,29 euro/kWh, media pentru gospodăriile din Uniunea Europeană din semestrul al doilea al anului 2025 folosită în exemplu. Estimarea privește încălzirea casei descrise, cu anvelopa și eficiența precizate. Pentru o ofertă concretă, consumul estimat trebuie raportat la sarcina termică a locuinței și la tariful de electricitate aplicabil proprietarului.
