# Proprietarii riscă procese pentru limitele terenurilor după cadastrare, avertizează ÎCCJ

> Cererile de rectificare cadastrală se depun în cele 60 de zile de afișare publică. Procesul-verbal poate fi contestat în 15 zile de la comunicare.

Publicat: 24 octombrie 2026, 20:27 · Actualizat: 24 octombrie 2026, 20:27 · Autor: Dumitrașcu Diana · Categorie: [Știri](https://stirileimobiliare.ro/stiri/index.html.md) · Pagina web: https://stirileimobiliare.ro/proprietarii-risca-procese-pentru-limitele-terenurilor-dupa-cadastrare/ · Publicație: Știrile Imobiliare

![Gard și teren pentru cadastrare sistematică](https://stirileimobiliare.ro/wp-content/uploads/2026/10/cadastrare-sistematica-1-sim-5e3fa652-768.webp)

**Când suprafața sau hotarele din acte nu se potrivesc cu măsurătorile cadastrale, proprietarii riscă să se judece cu vecinii. Într-un interviu acordat Realitatea PLUS, Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție), a avertizat că legislația cadastrării sistematice poate provoca noi conflicte privind proprietatea, potrivit [Știri pe surse](https://www.stiripesurse.ro/inalta-curte-avertizeaza-asupra-unui-nou-val-de-procese-care-pot-afecta-dreptul-de-proprietate_3931086).**

„Avem litigii în cascadă în materie civilă și vom avea acum pe cadastrare sistematică. De ce? Anumite instituții din legislație sunt de natură a afecta partea de drept de proprietate”, a declarat Alistar.

Diferențele pot duce la solicitări de corectare a documentelor cadastrale sau la dispute despre suprafața deținută și hotarele terenului. Distincția juridică este între descrierea tehnică a proprietății și dreptul asupra ei: noile măsurători nu anulează automat titlurile de proprietate.

## Decizia instanței separă descrierea terenului de dreptul asupra lui

Înalta Curte a abordat această problemă prin Decizia nr. 412 din 17 noiembrie 2025. Hotărârea, publicată la 19 ianuarie 2026 în Monitorul Oficial, interpretează prevederi ale Legii nr. 7/1996, care reglementează cadastrul și publicitatea imobiliară, adică evidența imobilelor și a drepturilor asupra lor.

Sesizarea Tribunalului Alba a pornit dintr-un proces pentru delimitarea a două proprietăți vecine. În același dosar era revendicat un teren de 600 de metri pătrați. Întrebarea adresată instanței supreme privea soarta actelor anterioare atunci când datele tehnice obținute prin măsurători au prioritate față de descrierea din acestea.

Decizia ÎCCJ stabilește ce anume își pierde valabilitatea: mențiunile care descriu imobilele în actele ori titlurile vechi, împreună cu planurile și evidențele cadastrale anterioare. Regula privește momentul în care lucrările sistematice sunt încheiate, iar cărțile funciare au fost deschise din oficiu, de către autorități, pentru întreaga unitate administrativ-teritorială.

Hotărârea este obligatorie pentru instanțe. În fiecare proces, judecătorii trebuie să distingă între contestarea valabilității actului de proprietate și o dispută care privește doar descrierea imobilului sau greșeli din documentația cadastrală.

Deși instanța supremă a dat deja interpretări pentru clarificarea legii, Alistar anticipează alte procese: „Ne așteptăm la un val litigios”, a avertizat acesta.

## Corectarea documentelor începe în perioada de afișare publică

Articolul 14 al Legii nr. 7/1996 stabilește procedura pentru semnalarea neconcordanțelor în timpul cadastrării sistematice. Demersul are trei etape:

Documentația tehnică este pusă la dispoziția publicului timp de 60 de zile. Persoanele interesate pot cere rectificarea în acest interval, depunând și actele care susțin solicitarea.

Solicitarea este examinată de o comisie în care intră reprezentanți ai administrației locale, ai firmei care execută lucrările și ai oficiului teritorial responsabil de cadastru și publicitate imobiliară. Soluția se consemnează într-un proces-verbal.

Procesul-verbal poate fi atacat la judecătoria de care aparține teritorial imobilul. Termenul este de 15 zile, calculat de la comunicarea documentului.

Și după încheierea înregistrării sistematice pot fi îndreptate anumite erori cadastrale, folosind procedura corespunzătoare situației respective. Posibilitatea rectificării nu elimină însă disputele atunci când mai multe persoane pretind același teren sau contestă amplasarea și hotarele proprietăților.

## Programul de cadastru urmărește înregistrarea gratuită a imobilelor

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară are ca obiectiv înscrierea sistematică, fără plată, a proprietăților imobiliare din România în evidențele oficiale. Lucrările reunesc informațiile juridice din acte cu situația măsurată pe teren.

Operațiunile cuprind:

- identificarea proprietăților;
- măsurarea imobilelor;
- delimitarea acestora;
- strângerea actelor juridice;
- deschiderea cărților funciare sau actualizarea celor existente.

## Alistar cere schimbarea regulilor care generează procese repetate

Avertismentul despre cadastru face parte din criticile reprezentantului ÎCCJ privind cauzele aglomerării instanțelor. El a indicat pensiile, salarizarea și sancțiunile pentru roviniete drept exemple de domenii în care legislația ori practicile administrative au produs procese repetitive.

„Avem un fenomen de litigii repetitive generate de legislație sau de conduita autorităților publice. Se încăpățânează să rămână pe o aceeași conduită juridică, deși au generat sute de litigii pe care le-au și pierdut definitiv, și continuă, în loc să modifice actul normativ, în loc să își modifice practica administrativă. Vin în continuare mii de oameni să își obțină dreptul pe calea instanțelor”, a explicat purtătorul de cuvânt.

În cazul pensiilor, Alistar a descris contradicția dintre lege și normele folosite la calcul: „La legea pensiilor s-a trecut, spre exemplu, principiul contributivității, după care prin norme s-a stabilit că nu se iau în considerare la puncte decât sporurile cu caracter permanent, deși și pe celelalte sporuri s-au reținut contribuții de pensie. Și atunci era o contradicție între lege și norme. Normele erau cele care dictau sistemul informatic și emiterea deciziilor. Au fost sute de mii de litigii în acest sens. Mica recalculare iarăși a generat litigii”, a arătat el.

Despre procesele pentru roviniete, reprezentantul instanței supreme a susținut că acestea au ajuns să blocheze activitatea unor judecătorii. În opinia sa, o parte din litigii puteau fi evitate prin corectarea reglementărilor și a modului în care instituțiile le aplică.

Alistar consideră că suplimentarea personalului din instanțe nu rezolvă singură problema. El cere legi mai clare și responsabilizarea autorităților, dar și resurse care să permită examinarea dosarelor: „Legile sunt proaste, creează conflicte între oameni. De aceea avem foarte multe litigii, mult mai multe litigii la mia de locuitori decât media europeană. Și atunci trebuie să dai resurse. Un timp suficient, un timp de calitate în analiza dosarelor reduce din erori”, a afirmat acesta.

Referindu-se la contenciosul administrativ, adică procesele care privesc actele autorităților publice, Victor Alistar a adăugat: „Și atunci soluția care este? O corectare a atitudinii autorităților publice care țin pe oameni pe drumuri. Contenciosul administrativ este foarte încărcat, foarte încărcat ca volum”.