stirile imobiliare
Furia a crescut după ce Ucraina a reușit să introducă zeci de drone în Rusia, ascunse în camioane de marfă, și a lansat un atac surpriză asupra bombardierelor nucleare de elită ale Moscovei, pe 1 iunie.
„Șoc și indignare”, astfel a descris un oficial rus de rang înalt atmosfera din Kremlin în ziua de după loviturile surpriză ale Kievului. Un alt oficial rus a declarat pentru The Telegraph: „Ca orice patriot lucid, am luat-o ca pe o tragedie personală.”
Furia a fost atât de profundă în anumite cercuri, încât au reapărut apelurile ca Putin să „declare război” Ucrainei, o cerere care poate părea derutantă pentru observatorii occidentali, având în vedere că acest conflict a intrat deja în al patrulea an și este cel mai sângeros din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace.
Însă în rândul elitei naționaliste din Rusia, convingerea că Putin nu a mers suficient de departe capătă tot mai multă tracțiune. Aceștia susțin că ar trebui să declare oficial război, să recruteze încă un milion de soldați și să distrugă guvernul lui Volodimir Zelenski cu lovituri zilnice de rachete asupra Kievului.
Abordarea precaută a Kremlinului și simpatizanții lui Prigojin
The Telegraph a vorbit cu persoane din interiorul Kremlinului pentru a evalua dacă atacul cu drone al Ucrainei – supranumit „Operațiunea Pânza de păianjen” – ar putea determina Rusia să escaladeze și mai mult. Toți au acceptat să vorbească sub protecția anonimatului.
„Explozii, drone, sabotaje și, posibil, chiar atacuri teroriste – asta ne așteaptă dacă regimul Zelenski nu este complet distrus”, a spus un oficial guvernamental rus în funcție.
Acesta s-a descris ca fiind un susținător al liniei dure și a recunoscut că simpatizează cu Evgheni Prigojin, liderul grupului Wagner, care a condus o tentativă eșuată de revoltă împotriva lui Putin în iunie 2023 și care ulterior a murit într-un accident aviatic.
„Dacă Ucraina încetează să mai existe în forma actuală, crima organizată va fi demoralizată”, a susținut el.
Totuși, în ciuda amplorii atacului ucrainean – care a avariat cel puțin 20 de bombardiere nucleare rusești, potrivit estimărilor SUA –, Kremlinul a continuat până acum cu o abordare mai precaută.
De ce să declare război?
Pentru majoritatea țărilor occidentale, conflictul este, fără îndoială, un război. Dar Putin încă îl numește „operațiune militară specială” – o distincție care contează pentru șoimii Kremlinului.
Aceștia susțin că doar o declarație oficială de război ar permite o escaladare deplină – lovituri zilnice cu rachete intercontinentale, mobilizare în masă și, poate, chiar folosirea armelor nucleare tactice.
La începutul lunii, podcastul naționalist Russians with Attitude afirma: „Putinismul liberal are avantajele lui, e confortabil, modern și aproape imun la sancțiuni. O experiență cu adevărat demnă de secolul XXI. Dar dezavantajele sunt evidente – un război cu mănuși, conducerea inamicului este menajată, iar eșecul este mușamalizat.”
Soldații ruși, atrași cu salarii de 200.000 de ruble
În prezent, majoritatea soldaților ruși sunt voluntari atrași de salarii de aproximativ 200.000 de ruble (1.900 de lire sterline) pe lună, o sumă semnificativă în zonele rurale. Declararea războiului ar putea permite mobilizarea a două milioane de rezerviști.
Emily Ferris, analist pe Rusia la Royal United Services Institute (RUSI), a declarat: „Guvernul și autoritățile ar primi practic un cec în alb pentru a trece țara pe un picior de război explicit.”
Dar, chiar dacă vărsarea de sânge continuă, Kremlinul a fost atent să îi ferească pe majoritatea rușilor de efectele conflictului. La începutul invaziei din 2022, Putin a interzis folosirea în presă a cuvintelor „război” și „invazie”.
Recrutarea a fost concentrată în regiunile periferice, nu în Moscova sau Sankt Petersburg. Rușii mor pe front în număr mare, dar o fac departe de ochii publicului.
La Moscova, Artyom, un cercetător în securitate cibernetică care nu a dorit să-și dezvăluie identitatea, a spus că majoritatea tinerilor au încredere în deciziile lui Putin, deoarece țara „stă mândră”, iar nivelul de trai este încă ridicat, în ciuda sancțiunilor.
Fisuri în iluzie
Se estimează că Kremlinul va cheltui 6,3% din PIB pentru apărare în acest an – cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece, dar totuși mai mic decât al unei țări aflate cu adevărat în război.
Spre comparație, Ucraina a alocat anul trecut 34% din PIB pentru apărare. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cheltuielile pentru apărare ale Marii Britanii au depășit 50% din PIB.
„Mobilizarea subminează stabilitatea economică”, a spus un angajat actual al guvernului.
Potrivit acestuia, cei din cercul apropiat al lui Putin reușesc să-l convingă că o mobilizare în masă ar însemna, de fapt, un pas spre colapsul efortului de război.
„Și la ce ar mai fi necesară acum? Avem rachete Kalibr, avem voluntari. Resursele lor nu sunt încă epuizate”, a adăugat el.
Articolul Putin, presat să declare oficial război Ucrainei: Termenul „operațiune militară specială” nu mai este suficient apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Vladimir Putin este supus presiunii de a declara oficial război Ucrainei, din partea naționaliștiLOR ruși, care susțin că „operațiunea militară specială” nu mai este suficientă.
Articolul Putin, presat să declare oficial război Ucrainei: Termenul „operațiune militară specială” nu mai este suficient apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
