# România a avut cea mai mare scădere din UE a raportului dintre prețul locuințelor și venituri, de 42,8%, între 2015 și 2025

> Prețul locuințelor a rămas în urmă față de venituri între 2015 și 2025. Raportul a scăzut cu 42,8% în România, cel mai mult din UE.

Publicat: 9 noiembrie 2026, 18:19 · Actualizat: 9 noiembrie 2026, 18:19 · Autor: Dumitrașcu Diana · Categorie: [Știri](https://stirileimobiliare.ro/stiri/index.html.md) · Pagina web: https://stirileimobiliare.ro/romania-a-avut-cea-mai-mare-scadere-din-ue-a-raportului-dintre-pretul-locuintelor-si-venituri-de-42-8-intre-2015-si-2025/ · Publicație: Știrile Imobiliare

![O vedere aeriană istorică a unui bulevard din România mărginit de blocuri de apartamente și case](https://stirileimobiliare.ro/wp-content/uploads/2026/11/romania-a-avut-cea-mai-mare-scadere-din-ue-a-raportului-sim-53d133e4-768.webp)

Pentru cumpărătorii din România, prețul locuințelor a evoluat mai lent decât veniturile între 2015 și 2025. Raportul dintre prețuri și venituri a scăzut cu 42,8%, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat la 9 noiembrie 2026. Cifra arată o schimbare petrecută în zece ani, nu cât costă acum un apartament.

O scădere a acestui raport nu înseamnă că locuințele s-au ieftinit cu 42,8%. Înseamnă că prețurile lor au rămas în urmă față de venituri, dacă sunt comparate evoluțiile din 2015 și 2025. Pentru cine caută astăzi o casă, diferența este între o imagine a pieței pe zece ani și suma pe care trebuie să o plătească acum.

## Ce măsoară scăderea din România

Eurostat urmărește separat cum se schimbă prețurile locuințelor și cum se schimbă venitul gospodăriilor pe cap de locuitor, apoi pune cele două evoluții față în față. Când prețurile cresc mai repede decât veniturile, raportul urcă. Când prețurile rămân în urmă, raportul coboară.

Venitul folosit în calcul este venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor, împărțit la numărul de locuitori. Nu este salariul net al unui cumpărător. Eurostat exprimă rezultatul ca indice, o scară de comparație pe care anul 2025 are valoarea 100, nu ca preț în euro sau ca număr de salarii necesare pentru o locuință.

Scăderea de 42,8% spune cum s-a schimbat România față de propriul nivel din 2015. Ea nu așază țările într-un clasament al celor mai ieftine locuințe în raport cu veniturile și nu arată ce sumă poate împrumuta o familie de la bancă.

## România a mers în sens opus față de media Uniunii Europene

În întreaga Uniune Europeană, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri era cu 6,8% mai mare în 2025 decât în 2015, potrivit Eurostat. La nivelul Uniunii, prețurile au avansat mai repede decât veniturile. Raportul a urcat în 17 țări membre și a coborât în 10.

Diferențele se văd și între țări apropiate. În Bulgaria, raportul a scăzut cu 16,2% în același interval, în timp ce în Ungaria a crescut cu 26,5%, iar în Cehia, țară din regiune, a crescut cu 25,8%, potrivit [comunicatului Eurostat](https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20261109-1). România a avut cea mai mare scădere dintre toate statele membre, nu doar dintre vecinii săi.

Eurostat urmărește și cât se îndepărtează acest raport de media sa pe termen lung. Această măsură era cu 7,9% peste medie în 2007 și cu 7,4% peste medie în 2022. A coborât în 2023 și în 2024, iar în 2025 se afla din nou puțin peste media pe termen lung, cu 0,03%. Aceasta este o altă comparație decât scăderea României din intervalul 2015-2025.

## Rata la bancă nu intră în acest calcul

Raportul dintre prețuri și venituri nu cuprinde dobânda unui credit pentru locuință. Nu spune nici câți ani de venit sunt necesari pentru cumpărare. Pentru un cumpărător care împrumută bani, prețul cerut și costul creditului trebuie privite separat de această evoluție pe zece ani.

Facturile și celelalte cheltuieli lunare ale locuirii nu intră nici ele în raport. Eurostat le urmărește prin alți indicatori, între care partea din venitul disponibil al gospodăriei cheltuită pentru locuință.

*Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, din Wikimedia Commons.*