Peste 2,38 milioane de locuinţe din România aveau asigurare obligatorie la sfârșitul lunii decembrie 2025, ceea ce marchează o creștere anuală de aproape 2%, potrivit datelor oficiale publicate de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).
Numărul polițelor de asigurare obligatorie pentru locuințe nu este doar o cifră, ci arată cât de protejaţi sunt, în realitate, proprietarii în fața riscurilor naturale. Datele PAID, organizația care emite aceste polițe, arată că tot mai mulţi români aleg să își asigure casele, dar diferențele dintre orașe și sate, precum și între diverse regiuni, rămân semnificative. La nivel naţional, asigurarea obligatorie PAD devine un instrument esențial pentru protecţia locuinţelor împotriva dezastrelor naturale.
Creșterea poliţelor active ascunde detalii interesante
La finalul anului 2025, PAID a raportat circa 2,38 milioane de polițe active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD), cu aproape 2% mai mult decât în 2024, când erau 2,34 milioane de polițe. Doar în luna decembrie 2025, numărul poliţelor a crescut cu aproape 1% faţă de noiembrie. Chiar dacă tot mai mulți proprietari aleg să își asigure locuințele, raportat la numărul total de case din România, încă există un segment mare fără protecţie, iar multe locuințe afectate de dezastre naturale rămân vulnerabile.
PAID emite aceste polițe din iulie 2010, pentru a acoperi toate locuințele din ţară împotriva celor trei riscuri majore: cutremur, inundații și alunecări de teren. Asigurarea împotriva dezastrelor naturale este obligatorie prin lege pentru toţi proprietarii de locuinţe, însă ritmul de creștere a polițelor este încă destul de lent.
Distribuţia polițelor dezvăluie diferențe neașteptate
Analiza datelor din decembrie 2025 arată diferențe clare în modul în care românii își asigură locuinţele. În orașe, 70,8% dintre polițele active au fost încheiate, în timp ce la sate doar 29,2%. Asta înseamnă că locuințele din mediul urban sunt mult mai bine protejate decât cele din mediul rural, iar locuinţa asigurată rămâne mai degrabă un fenomen urban.
Când vine vorba de tipul locuinței, aproape toate polițele, adică 94,2%, acoperă locuinţe de tip A – cele cu structură de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn și pereţi exteriori din materiale tratate. Doar 5,8% dintre polițe sunt pentru locuinţele de tip B, cu pereţi din cărămidă nearsă sau alte materiale netratate. Această diferenţă reflectă atât structura locuinţelor din România, cât și faptul că proprietarii preferă să asigure casele considerate mai solide.
Harta poliţelor scoate la iveală zone cu grad redus de protecție
La nivel regional, cele mai multe polițe active sunt în Transilvania (20,5% din total), urmată de Muntenia (19,9%) și București (18,5%). La polul opus, Maramureș are doar 3,2% din total, iar Bucovina 3,5%. Aceste diferenţe ţin de numărul locuintelor, gradul de urbanizare și gradul de conștientizare privind riscul de dezastru natural. Proprietarii de locuinţe din zonele cu acoperire redusă ar trebui să fie mai atenţi la riscurile la care se expun.
Costul poliței și ce acoperă cu adevărat
Preţul unei polițe PAD variază în funcţie de tipul locuinţei. Pentru casele de tip A, costul este de 130 de lei, suma maximă asigurată fiind de 100.000 de lei. Pentru locuințele de tip B, prețul ajunge la 50 de euro, iar suma maximă asigurată este de 50.000 de lei. Diferenţa de preț și acoperire reflectă riscul asociat fiecărui tip de construcţie, iar suma asigurată nu acoperă întotdeauna costurile reale de reconstrucție.
Asigurarea obligatorie PAD funcţionează ca un mecanism de solidaritate, menit să asigure fondurile necesare pentru reconstrucţie după un dezastru natural. Totuși, mulţi specialiști din domeniul asigurărilor pentru locuințe consideră că este nevoie de o reanalizare periodică a sumelor maxime acoperite pentru a ţine pasul cu evoluţia prețurilor la materiale și manoperă.
Ce urmează pentru asigurarea locuințelor
Creșterea constantă a numărului de polițe active în 2025, aproape 2% față de anul anterior, arată o tendinţă pozitivă. Totuși, diferențele mari între orașe și sate (70,8% față de 29,2%) arată că locuinţele din mediul rural sunt mult mai puţin protejate. Concentrarea poliţelor pe locuinţele de tip A (94,2%), iar cele de tip B fiind mult mai rar asigurate (5,8%), indică o zonă vulnerabilă, în special în caz de dezastru natural.
Distribuţia inegală la nivel regional, cu Transilvania, Muntenia și București care însumează peste jumătate din polițele active, iar Maramureșul și Bucovina rămân cu procente mici, arată că este nevoie de campanii de informare adaptate fiecărei zone. PAID România și societăţile de asigurare trebuie să colaboreze pentru a crește gradul de acoperire și pentru a ajuta comunităţile să fie mai bine pregătite în fața dezastrelor naturale.
Obiectivul PAID de a acoperi toate locuinţele din România împotriva celor trei riscuri naturale majore rămâne ambițios. Creșterea anuală de aproape 2% este un semn bun, dar ritmul trebuie accelerat, iar poliţele obligatorii ar trebui să fie mai accesibile pentru toți proprietarii. Doar astfel comunităţile pot fi protejate eficient împotriva riscurilor majore.
În final, asigurarea obligatorie a locuinţei devine tot mai importantă în contextul creșterii frecvenței fenomenelor naturale extreme. Responsabilitatea este atât a autorităţilor, cât și a fiecărui proprietar, pentru a construi o societate mai sigură și pregătită pentru orice situație.