Cum ar putea evolua chiriile și cât de mult ar putea afecta bugetele în următorii ani

Photo of author

By Ovidiu Murariu

Majoritatea românilor se așteaptă la creșteri ale chiriilor în următorii doi ani, în timp ce chiriașii din unele orașe alocă deja până la două treimi din salariu pentru locuinţă.

Piaţa imobiliară din România trece printr-o perioadă de schimbări, iar semnalele venite atât de la populaţie, cât și de la specialiști, arată că în anii următori costurile pentru locuinţe ar putea crește. Un studiu realizat recent arată că cei mai mulţi români cred că prețurile chiriilor vor urca până în 2026, pe fondul unei cereri de spaţii relativ constantă în marile orașe și al presiunii fiscale.

Potrivit unui studiu Imobiliare.ro și Unlock Market Research, 71% dintre respondenţi sunt de părere că sumele cerute pentru chirii vor fi mai mari în 2026. Doar 16% cred că piaţa va rămâne stabilă, iar 13% estimează că prețurile la chirii ar putea scădea.

Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro, explică această percepţie: “Chiriile nu au avut același ritm de creștere ca și preţurile de vânzare, ceea ce afectează randamentele. Coroborat cu creșterea generală a taxelor și creșterea semnificativă a impozitelor, ne așteptăm ca în 2026, în general, proprietarii să încerce să își optimizeze câștigurile din chirii crescând prețurile.”

În marile orașe, o parte importantă din venitul lunar al chiriașilor merge deja pe plata chiriei. Bucureștenii plătesc cele mai mari chirii pentru apartamente cu două camere în valoare absolută, dar au și cele mai mari salarii nete. În alte orașe, procentul din salariu alocat chiriei poate fi chiar mai mare, ceea ce evidenţiază dezechilibrul între costul închirierii unui apartament și veniturile medii.

Bucureștiul și cifrele care dau de gândit

În Capitală, chiria medie pentru un apartament nou cu două camere a ajuns la 780 de euro pe lună, potrivit datelor Imobiliare.ro. Salariul mediu net în București, raportat la nivel judeţean în octombrie, era de aproximativ 1.370 de euro.

Astfel, un bucureștean alocă în medie 57% din veniturile lunare pentru plata chiriei unui astfel de apartament, adică aproape două treimi din salariu. Diferenţele între zone din oraș sunt mari.

Zonele scumpe din oraș sunt Primăverii (2.500 euro/lună), Aviatorilor Kiseleff (1.500 euro/lună) și Herăstrău (1.500 euro/lună). În schimb, chirii accesibile pot fi găsite în Rahova, Militari și Drumul Taberei, unde chiria medie solicitată pentru un apartament cu două camere este de aproximativ 450 de euro pe lună, conform raportului Imobiliare.ro Market 360 T4 2025.

Timișoara și detaliile care schimbă perspectiva

Timişoara se remarcă prin faptul că aici chiria reprezintă cea mai mică parte din salariu dintre orașele analizate. Chiria medie pentru un apartament nou cu două camere este de 500 de euro pe lună, iar salariul mediu net ajunge la aproximativ 1.167 de euro.

Un timișorean alocă în jur de 43% din venitul lunar pentru chirie. Acest raport dintre salariu pentru chirie și costul locuirii plasează orașul într-o poziție favorabilă la nivel naţional.

Preţurile variază în funcţie de zona aleasă. Cele mai mari chirii sunt în Cetate (600 euro/lună), Elisabetin-Odobescu (550 euro/lună) și Lipovei (500 euro/lună). În Calea Șagului (380 euro/lună), Simon Bărnuţiu-Dorobanţilor (400 euro/lună) și losefin (400 euro/lună), există opţiuni mai accesibile pentru cei care caută apartamente de închiriat.

Clujul și lașiul ascund diferențe importante

La Cluj-Napoca, chiria medie pentru un apartament nou cu două camere este de 700 de euro pe lună, conform datelor pentru trimestrul IV 2025. Salariul mediu net la nivel judeţean este de aproximativ 1.316 euro, ceea ce înseamnă că un clujean alocă 53% din venituri pentru chirie.

Zonele cu cele mai mari chirii sunt Gruia (850 euro/lună), Andrei Mureșanu (750 euro/lună) și Borhanci (724 euro/lună). În cartiere precum Mănăștur (500 euro/lună), Dâmbul Rotund și Gheorgheni (550 euro/lună), chiriile sunt mai reduse, reflectând diferențele de prețuri între zone.

La lași, chiria medie pentru un apartament similar este de aproximativ 500 de euro pe lună. Salariul mediu net la nivel județean fiind mai mic, de circa 1.039 de euro, proporţia alocată chiriei ajunge la 48%.

Chiriașii din lași plătesc cele mai mari sume pentru locuinţe din centrul orașului (510 euro/lună) și zona Copou-Sărărie (500 euro/lună). Opţiuni mai accesibile se găsesc în CUG (399 euro/lună), Galata și Dacia (400 euro/lună), potrivit raportului Imobiliare.ro Market 360 T4 2025.

Brașovul și Constanţa vin cu alte provocări

Brașovul și Constanţa sunt orașe în care chiriașii plătesc cea mai mare parte din salariu. În Brașov, chiria medie pentru un apartament nou cu două camere este de 600 de euro pe lună, ceea ce înseamnă 59% din venitul mediu net lunar.

În Brașov, cele mai scumpe zone sunt Drumul Poienii (1.000 euro/lună) și centrul istoric (600 euro/lună). Zone cu chirii mai mici sunt Gara (440 euro/lună), Scriitorilor (450 euro/lună) și Astra (480 euro/lună).

În Constanţa, chiria medie pentru un apartament nou cu două camere este similară cu cea din Brașov, însă salariul mediu net este mai mic, de aproximativ 959 de euro. Astfel, costul închirierii unui apartament ajunge să reprezinte 63% din venitul lunar, cea mai mare proporție dintre orașele analizate.

Zonele cele mai scumpe pentru chiriași sunt Faleza Nord (700 euro/lună) și centrul orașului (625 euro/lună). În Inel II, Tomis Nord și Tomis III, chiriile medii sunt de aproximativ 500 de euro pe lună.

Ce se pregătește pe piața chiriilor

Studiul Imobiliare.ro și Unlock Market Research arată că mulţi români se așteaptă la creșterea chiriilor în 2026, pe fondul unor randamente care nu au ţinut pasul cu prețurile de vânzare și al presiunii fiscale tot mai mari.

În 2025, datele arată că o mare parte din veniturile lunare ale chiriașilor merg către plata chiriei, cu procente între 43% și 63% în principalele orașe. Acest dezechilibru dintre costul locuirii și veniturile medii ridică întrebări despre accesibilitatea locuinţelor pentru mulţi locuitori ai orașelor mari.

Dacă previziunile celor 71% dintre respondenţi se adeveresc, scumpirea chiriilor va pune și mai multă presiune pe bugetul mediu necesar pentru locuire. Proprietarii vor încerca probabil să compenseze randamentele mai mici și taxele locale mai mari prin ajustarea prețurilor.

Rămâne de văzut cum va evolua această tendinţă și ce impact va avea asupra accesului la locuinţe în marile orașe din România. Cert este că, pentru mulți chiriași, costul locuirii rămâne o preocupare majoră, iar subiectul chiriilor va rămâne în atenţie și în anii următori.