Piaţa imobiliară a încheiat anul trecut cu un avans semnificativ al tranzacţiilor în luna decembrie față de noiembrie, însă 2025 a adus mai puţine vânzări decât 2024.
Finalul de an aduce o mișcare interesantă în piaţă
În ultimele săptămâni din 2025, piaţa imobiliară din România a avut o accelerare a activităţii, contrar obiceiului de sezon. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut în decembrie față de luna precedentă, confirmând o creștere semnificativă la nivel naţional.
La nivel naţional, s-au vândut 56.203 proprietăţi – case, terenuri și apartamente -, cu 12,3% mai mult decât în luna precedentă. Segmentul apartamentelor a avut cea mai mare contribuţie, cu un plus de 15,3% în decembrie comparativ cu noiembrie.
Raportat la aceeași perioadă din decembrie 2024, se observă totuși o scădere ușoară: numărul total de tranzacții imobiliare din decembrie 2025 a fost cu 2% mai mic faţă de aceeași perioadă din anul anterior, o diferenţă mică, dar importantă pentru evoluţia pieței.
Harta vânzărilor dezvăluie noi tendinţe locale
Bucureștiul rămâne pe primul loc la numărul de tranzacţii, cu 9.244 de vânzări în decembrie. Ilfovul vine pe locul doi cu 4.053 tranzacţii, iar județul Timiș ocupă poziţia a treia cu 3.075 de proprietăţi vândute. Aceste rezultate confirmă că reședințele de județ și marile centre urbane atrag în continuare cele mai multe investiţii imobiliare.
Există și judeţe unde activitatea a fost redusă: Teleorman a avut doar 39 de tranzacţii, iar Călărași și Giurgiu au înregistrat fiecare câte 265 de vânzări, Covasna având 326. Aceste diferenţe regionale reflectă structura economică și demografică a ţării, dar și interesul crescut pentru orașele mari sau zone cu potenţial de dezvoltare.
La nivelul municipiilor reședință de județ, Brașovul a fost lider cu 1.281 de tranzacţii, urmat de Timișoara cu 1.213 și Cluj-Napoca cu 1.129. Pe de altă parte, cele mai puţine vânzări au fost în Alexandria (11), Călărași (36) și Giurgiu (41).
Anul aduce cifre care schimbă așteptările
Privind întregul an 2025, au fost înregistrate 628.356 de tranzacţii, cu 2,3% mai puţine decât în 2024. Această scădere arată o ușoară răcire a pieţei, posibil influențată de contextul economic, modificări legislative sau incertitudini legate de dobânzi și de evoluția pieţei imobiliare din România.
Cea mai activă lună din 2025 a fost iulie, cu 66.013 tranzacţii, iar cea mai slabă a fost ianuarie, cu 30.834. În 2024, octombrie a fost luna de vârf (67.998 tranzacţii), iar ianuarie a avut 37.241 de tranzacţii. Acest volum total al tranzacţiilor arată fluctuații sezoniere, dar și o tendinţă de ajustare a pieței.
Detalii mai puţin cunoscute despre ipoteci și terenuri agricole
Piaţa creditelor ipotecare a înregistrat o evoluţie pozitivă în decembrie, cu 39.508 credite ipotecare la nivel naţional, cu 155 mai multe decât în decembrie 2024. Bucureștiul a condus și la acest capitol, cu 5.490 de operaţiuni, urmat de Ilfov (3.032) și Prahova (2.873). La polul opus, Harghita a avut doar 97 de ipoteci, Caraș-Severin 114 și Gorj 160.
În ceea ce privește terenurile agricole, cele mai multe tranzacţii în decembrie 2025 s-au făcut în Mehedinţi (760), Dolj (643) și Arad (602). Acest segment rămâne important pentru zonele cu activitate agricolă intensă, iar investiţiile imobiliare din domeniul agricol continuă să atragă interesul investitorului român.
Ce urmează și care sunt semnalele pentru piață
Analizând datele de la finalul anului 2025, piața imobiliară transmite mesaje mixte. Creșterea din decembrie față de luna noiembrie poate sugera o revitalizare a tranzacţiilor înainte de încheierea anului, însă scăderea anuală de 2,3% și diferența negativă faţă de decembrie 2024 indică o notă de prudență.
Disparităţile regionale rămân, cu București-llfov și marile centre universitare precum Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov concentrând cea mai mare parte a tranzacţiilor. Piaţa creditelor ipotecare, cu o creștere ușoară, pare stabilă, semnalând condiţii de creditare constante și cerere susținută în anumite segmente.
În perioada următoare, evoluţia ratelor dobânzilor, stabilitatea economică și politicile guvernamentale vor fi factori cheie pentru dinamica pieței. Dacă tendinţa pozitivă din decembrie 2025 se va menţine și la începutul lui 2026, putem vedea o revenire treptată. Totuși, datele anuale arată că e nevoie de prudență și monitorizare atentă a contextului general.
Piaţa imobiliară din România rămâne într-un proces de ajustare, cu fluctuații sezoniere și regionale, dar și cu semne de rezistență. Este important să urmărim cu atenţie evoluţiile viitoare pentru a identifica oportunităţile și riscurile din acest sector, mai ales pe fondul modificărilor legislative și al contextului economic actual.