Peste 628.000 de imobile au fost vândute în România în 2025, cu Bucureștiul pe primul loc și o scădere generală față de anul precedent. Luna iulie a fost cea mai activă, înainte de schimbările fiscale.
Anul 2025 a adus o evoluție interesantă pe piața imobiliară din România, chiar dacă ritmul de creștere a încetinit față de anii trecuţi. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), s-au încheiat peste 628.000 de tranzacţii cu locuinţe și terenuri. Această cifră merită analizată în contextul schimbărilor recente din piaţă și al modificărilor legislative privind tranzacţiile imobiliare.
Bucureștiul și Ilfovul atrag atenţia din nou
Bucureștiul se menţine pe primul loc la nivel naţional când vine vorba de tranzacţii imobiliare. În Capitală, s-au vândut 105.020 de imobile în 2025, cu 11% mai puţin decât în 2024, când s-au înregistrat 117.713 tranzacţii. Această scădere arată o piaţă mai așezată, influențată de modificările fiscale și de o ofertă deja bogată, dar și de ajustările legate de cotele reduse de TVA care au influențat comportamentul cumpărătorilor.
llfovul rămâne pe locul doi, cu 46.954 de imobile tranzacţionate, în scădere cu aproape 5% faţă de anul anterior. Zona metropolitană continuă să fie atractivă, dar ritmul creșterii s-a temperat vizibil, reflectând tendinţele pieţei locale și impactul noilor cote de TVA.
Aceste două zone rămân cele mai dinamice datorită accesului facil la locuri de muncă și infrastructură, însă creșterile rapide din trecut s-au transformat într-o perioadă de consolidare a pieţei imobiliare din România.
Mutări neașteptate în topul județelor cu cele mai multe tranzacţii
După București și Ilfov, urmează județe cu economii locale solide. Clujul și Timișul au urcat în clasament, confirmând interesul crescut pentru marile centre universitare și industriale, dar și pentru investiţii imobiliare pe termen lung.
lată cum arată topul primelor zece județe după numărul de tranzacții imobiliare în 2025:
- Mun. București: 105.020 imobile (loc 1 și în 2024, 117.713 imobile tranzacţionate)
- llfov: 46.954 imobile (loc 2 și în 2024, 49.178 imobile tranzacţionate)
- Cluj: 30.782 imobile (loc 5 în 2024, 30.246 imobile tranzacţionate)
- Timiș: 29.644 imobile (loc 6 în 2024, 29.990 imobile tranzacţionate)
- Brașov: 28.654 imobile (loc 3 în 2024, 32.113 imobile tranzacţionate)
- Constanţa: 28.034 imobile (loc 4 în 2024, 30.673 imobile tranzacţionate)
- lași: 26.105 imobile (loc 7 și în 2024, 27.709 imobile tranzacţionate)
- Suceava: 21.112 imobile (loc 8 și în 2024, 19.048 imobile tranzacţionate)
- Dolj: 18.147 imobile (loc 9 și în 2024, 17.925 imobile tranzacţionate)
- Bihor: 17.931 imobile (loc 10 și în 2024, 17.843 imobile tranzacţionate)
Clujul a urcat de pe locul 5 pe locul 3, cu 30.782 de tranzacţii, iar Timișul a avansat de pe locul 6 pe locul 4, cu 29.644 de vânzări. Brașovul a coborât pe locul 5, iar Constanţa pe locul 6. Aceste schimbări reflectă preferinţele cumpărătorilor, dar și modul în care infrastructura și oportunităţile de angajare influențează piaţa imobiliară la nivel naţional.
Aceste evoluţii sunt influențate de infrastructură, oferta de locuinţe noi și oportunităţile de angajare. Cred că orașele universitare și cele cu industrie dezvoltată atrag mai mult interes, iar acest lucru se vede clar în cifrele privind numărul tranzacţiilor imobiliare.
Zonele unde piața se mișcă greu
La polul opus, Teleormanul a avut cele mai puţine tranzacţii, cu puţin peste 700 de imobile vândute în 2025. Diferenţa față de județele din top este semnificativă și evidențiază disparităţile regionale.
Alte județe cu un număr scăzut de tranzacţii sunt Covasna, Sălaj, Călărași și Giurgiu. Aceste zone au pieţe imobiliare mici, cauzate de cererea redusă, oferta limitată și migrarea către orașele mari, aspecte ce definesc piața locală.
Acest tipar este specific regiunilor cu economie slab diversificată sau cu infrastructură deficitară. Fără investiţii și dezvoltare locală, diferențele vor continua să existe, iar evoluţia pieței imobiliare va rămâne inegală la nivel naţional.
Luna care a schimbat regulile jocului
Un detaliu important este că luna iulie a fost cea mai activă din 2025. A fost ultima lună înainte de eliminarea cotei reduse de TVA pentru locuințele noi și de aplicarea cotei standard de 21%, indiferent de valoarea proprietăţii. Acest aspect fiscal a influențat direct deciziile cumpărătorilor, mulți grăbindu-se să finalizeze tranzacţiile înainte de schimbare, ceea ce a dus la un volum total crescut pe piață în acea perioadă.
Per total, piaţa a înregistrat o scădere, cu aproape 15.000 de imobile mai puţin vândute decât în 2024. Consider că această tendinţă indică o maturizare a pieței, o ajustare firească după ani de creștere rapidă, dar și un răspuns la schimbările legislative și la contextul economic general.
Ce urmează după acest moment de cotitură
Privind spre 2026, rămâne de văzut dacă această tendinţă de stabilizare va continua. Noul regim de TVA și scăderea volumului tranzacţiilor sugerează o perioadă de ajustare, în care investitorii și cumpărătorii vor fi mai selectivi. Zonele cu economie puternică și infrastructură modernă vor rămâne probabil atractive, în timp ce diferențele dintre județe ar putea să se accentueze.
Cred că evoluţia pieței imobiliare va depinde de stabilitatea macroeconomică, de accesul la finanțare și de adaptarea la noile condiţii fiscale. Datele ANCPI pentru 2025 oferă o imagine clară a acestei tranziţii, iar primele luni din 2026 vor fi decisive pentru a înțelege direcţia în care ne îndreptăm.
Piaţa imobiliară din România intră într-o perioadă de recalibrare. După ani de creștere rapidă, ajustările sunt firești, iar atenţia se va concentra tot mai mult pe calitatea investiţiilor și pe diferențele regionale.