stirile imobiliare
Noua acciză, cuprinsă între 76,19 şi 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creşterea artificială a preţurilor, pierderea competitivităţii pe pieţele externe şi falimentul multor producători mici şi mijlocii, potrivit APEV. Acciza echivalează cu o creştere de până la 25% faţă de preţul de producţie în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil.
Această decizie vine într-un context dificil, spun producătorii şi exportatorii de vin. Şi asta pentru că în 2024, producţia de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice, costurile de producţie, energie, transport, forţă de muncă sunt în continuă creştere, iar vinurile de import intră pe piaţă la preţuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile consumatorilor.
„Este ca şi cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, declară Mihnea Olariu, preşedintele APEV.
Consecinţele pot fi resimţite la nivelul întregii societăţi, atrage atenţia APEV.
„Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie şi şansa ca tinerii să rămână în zonele rurale. Această acciză ar putea genera: scăderi de vânzări estimate: –6% până la –12%, falimente în segmentul vinurilor vrac şi bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creşterea şomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit şi totodată, migraţia accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor. În paralel, pot apărea distorsiuni de piaţă şi stimulente negative”, potrivit unui comunicat transmis de APEV.
Legea creează inegalităţi între producători: cei care deţin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative şi de conformare, cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizaţi, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea, potrivit APEV.
De asemenea, legea va încuraja piata neagră şi autoconsumul: din cele 3,68 mil. hl produse în 2024, doar 0,88 mil. hl au fost certificate (~24%). Restul de ~76% nu sunt fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viţă hibridă. În acelaşi timp, creşterea preţului pe piaţa oficială va stimula şi mai mult comercializarea neoficială.
România nu trebuie să taxeze vinul doar pentru că „se poate”. 15 ţări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franţa (acciză: 3,94 EUR/hl, de 5 ori mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi, spune APEV.
Bulgaria şi Ungaria investesc în cramele lor, pentru că au înţeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet.
„Ce cerem? Respect, nu privilegii Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condiţiile pentru a-şi desfăşura activitatea într-un mediu prielnic. Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie sa întelegem că în spatele fiecărei sticle de vin românesc stă o poveste de familie, scrisă cu efort şi pasiune, transmise din generaţie în generaţie. APEV solicită public retragerea de urgenţă a proiectului de acciză pe vinul liniştit şi deschiderea unui dialog real cu reprezentanţii industriei”, m ai solicită APEV.
Articolul Taxa pe vin loveşte viticultura românească. Producători: Riscăm falimente în lanţ şi scumpiri masive apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă: introducerea accizei pe vinul liniştit este o măsură care ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiţia, dar şi în economia românească.
Articolul Taxa pe vin loveşte viticultura românească. Producători: Riscăm falimente în lanţ şi scumpiri masive apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
