stirile imobiliare
Românii continuă să se debranșeze de la rețelele centralizate de termoficare, din motive mai mult sau mai puțin obiective, care țin fie de slaba performață a sistemului, fie de nevoia unui confort fizic suplimentar. Datele la nivel național și local obținute și consultate de reporterul Mediafax, date care sunt în dinamică până la început sezonului de termoficare, arată o tendință de scădere a numărului de solicitări, dar cifrele sunt încă semnificative. Dincolo de confortul fizic, experți contactați de Mediafax au estimat ce soluție este cea mai bună pentru confortul financiar al unei gospodării, și în contextul creșterii TVA și a viitoarei expirări a schemei de plafonare și la gaze naturale: branșarea la rețeaua de termoficare sau centrală de bloc sau de apartament.
Câte cereri de debranșare a primit Termoenergetica
Bucureștenii continuă trendul debranșării, chiar dacă numărul celor care au depus cereri este mai mic decât anul trecut, potrivit datelor transmise de Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) la solicitarea Mediafax.
„În situația raportată la nivel instituțional, comparativă cu anul anterior, se constată o scădere atât a numărului total de solicitări de debranșare, cât și a mediei lunare aferente acestora”, au precizat oficialii Termoenergetica.
Media lunară a scăzut cu aproximativ un sfert, la un simplu calcul.
Astfel, în anul 2025, conform datelor disponibile până miercuri, au fost înregistrate 1.240 de solicitări de debranșare, ceea ce corespunde unei medii lunare de aproximativ 155 de solicitări. Spre comparație, în tot anul trecut au fost înregistrate 2.494 de solicitări de debranșare, ceea ce reprezintă o medie lunară de aproximativ 208 solicitări.
Cererile de debranșare se pot depune oricând, dar nu se pot executa după startul sezonului de încălzire, adică după îndeplinirea condițiilor legale, respectiv: „începerea perioadei de încălzire pentru consumatorii de tip urban va avea loc după înregistrarea, timp de 3 zile consecutiv, între orele 20.00-06.00, a unor valori medii zilnice ale temperaturii aerului exterior de +10º C sau mai mici”.
Există și români care se rebranșează
La nivel național există centralizate doar datele valabile la sfârșitul lui 2024, cele valabile pentru 2025 urmând să fie agregate si transmise în aprilie, din informațiile Mediafax.
Potrivit Raportului privind starea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat pentru anul 2024, realizat de specialiștii Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, se observă în majoritatea regiunilor, în 2024 față de 2023 o scădere a numărului de locuințe alimentate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET).
Cel mai mare număr de locuințe alimentate din SACET se înregistrează în regiunea București – Ilfov – 536.003, urmată de Regiunea Sud-Vest (104.259 locuințe) și Regiunea Nord-Vest (93.711 locuințe), iar cel mai mic număr de locuințe alimentate din SACET se înregistrează în regiunea Centru, cu 14.620 locuințe alimentate din SACET, potrivit raportului ANRE.
În anul 2024, în 10 din cele 49 de localități au avut loc debranșări de la SACET, însumând 12.553 de locuințe la nivel național.
Defalcat pe zone, regiunea cu cele mai multe debranșări, aproape de 30%, este București/ Ilfov, cu 3.548 de locuințe, urmată de Sud – Vest, cu 2.981, și de zona de Vest, cu 1.699.
Ce este interesant de remarcat este faptul că, în același timp, s-au înregistrat rebranșări ale locuințelor la sistemul centralizat, în general de valori mici. O creștere semnificativă s-a înregistrat în Oradea, zonă cunoscută pentru sursa geotermală, ieftină, pentru încălzire, zona păstrând tendința ascendentă din anul precedent. Mai exact, în municipiul Oradea și comuna Sânmartin au fost 1.161 de locuințe rebranșate.
Per ansamblu, conform datelor furnizate la ANRE de către operatorii SACET, la sfârșitul anului 2024, cel mai mare număr de locuințe (apartamente și case) alimentate din SACET a fost înregistrat de Compania Muncipală Termoenergetica București SA (535.304 locuințe), urmat de Termoficare Oradea (72.542 locuințe), Termo Ploiești (53.973 locuințe), Termo Craiova (53.667 locuințe) și Colterm SA Timișoara (45.220 locuințe).
Număr de locuințe (apartamente și/sau case) alimentate din SACET, la sfârșitul anului 2024 era de 1.018.923, cu 10.814 mai puține decât la finalul anului 2023, când erau racordate la rețeaua de termoficare 1.029.737 de locuințe.
La final de 2023 numărul celor care nu mai erau branșați scăzuse cu 15.897 față de anul 2022, când erau racordate 1.045.634 de locuințe.
La finalul anului 2017, cel mai îndepărtat an din arhiva publicată pe site-ul ANRE, erau în total 1.183.439 de apartamente racordate la SACET, iar numărul celor debranșate în al doilea semestru al anului era de 26.262 de apartamente.
Un simplu calcul aritmetic arată că rețelele de termoficare au pierdut 164.516 de clienți casnici în ultimii șapte ani.
Scenarii de preț
Românii care vor să se taie de la rețeaua centralizată de termoficare sau de la centrala pe gaze a imobilului pentru a monta una de apartament trebuie să ia în calcul o serie de cheltuieli mai mult sau mai puțin amortizabile pe termen scurt, spun experți consultați de reporterul Mediafax.
În esență, potrivit specialiștilor Asociației Energia Inteligentă, facturile pentru o centrală de apartament sunt mai mari, și fără să fie luate în calcul costurile de achiziție, de montaj și mentenanță de-a lungul anilor.
„Raportat la anul trecut, banii pe care plătea un om la un apartament de două camere, în situația în care avea montat un echipament de măsurare a energiei termice, iar conductele, caloriferele, erau curate, deci nu erau colmatate, plătea mai puțin decât ar fi plătit o centrală pe gaz, la nivelul Bucureștiului. În situația în care exista o colmatare masivă a conductelor, a țevilor caloriferelor, acolo, datorită transferului termic, care e foarte mic, aveam niște costuri semnificativ egale sau poate ușor mai mari. Dar în ambele situații, debranșarea de la termoficare însemna prețuri mai mari”, a transmis Monica David, președinte Asociația Energia Inteligentă.
Astfel, confortul suplimentar vine cu alte costuri.
„Este adevărat că venea la pachet cu o creștere calitativă din punct de vedere energetic, adică aveau apă caldă ori de câte ori vreau, spre deosebire de multiplele situații în care n-au avut apă caldă pe parcursul anului 2024-2025, și și căldura, pentru că au fost anumite probleme în iarnă în anumite zone în București și la căldură. Dar strict dacă vorbim din punct de vedere al prețului, la nivelul anului trecut era mai avantajos să fim conectați la termoficare având în vedere subvențiile decât la gaz”, a detaliat expertul AEI.
În mod evident, situațiile diferă de la localitate la localitate, în funcție de prețul gigacaloriei și nivelul subvențiilor acordate de decidenți. De exemplu, la Oradea, energia termică în momentul de față este cea mai ieftină, mult mai ieftină decât gaze, pentru că au sursa geotermală, pentru că au reabilitat rețeaua de termofica, pentru că au o generare, pentru că au o densitate mare a consumatorilor per kilometru de rețea de termoficare.
Revenind la situația Capitalei, unde sunt cele mai multe locuința racordate într-o rețea, expertul AEI precizează că, în situația în care avem în continuare un preț plafonat și un nivel al subvenției la nivelul celei de anul trecut, lucrurile ar trebui să stea la fel și în anul acesta.
„În situația în care vom avea o subvenție mai mică, atunci da, într-adevăr, există posibilitatea pe termoficare să apară această tendință ca oamenii să plece dinspre termoficare către alte forme de încălzire, într-o mare probabil centrale pe gaz. Dacă discutăm de ce se va întâmpla după 1 aprilie 2026 (data de la care se reliberalizează și prețul gazelor din facturi – n.r.) din punctul meu de vedere, așa cum arată lucrurile în momentul de față, nu ar trebui să avem un preț la consumatorul final mai mare decât îl avem acuma decât cu cota de TVA, adică n-ar trebui să avem un preț mult mai mare”, consideră Monica David.
Facturile bucureștenilor la apă caldă și încălzire cresc, începând cu consumul aferent lunii august, ca urmare a majorării taxei pe valoare adăugată standard, de la 19% la 21%, respectiv de la 5 la 11%, pentru sezonul rece. Specialiștii Termoenergetica au calculat recent, la solicitarea Mediafax, cât înseamnă de fapt această majorare pentru buzunarul oamenilor ale căror locuințe sunt racordate la sistemul de termoficare, pentru un apartament mediu, într-o lună de vară și una de iarnă.
Dincolo de creșterea TVA, stabilită la nivel fiscal de Ministerul Finanțelor, facturile bucureștenilor la termoficare au la bază tariful gigacaloriei, care urmează în această perioadă o procedură complexă de reglementare. În esență, prețul final facturat al gigacaloriei este decisiv influențat de cuantumul subvenției pe care decid consilierii general ai Capitalei să o acorde.
„N-ar trebui să avem un preț mai mare, pentru că, așa cum arată cotațiile și trendul cotațiilor acum, ar trebui să avem prețul de vânzare al gazelor naturale, sensibil egal cu ceea ce este în momentul de față. Adică oamenii nu ar trebui să plătească facturi mai mari. Bineînțeles, această o analiză ține seama de trendurile actuale, fără că luăm în calcul, de exemplu riscul să escaladeze conflictul din Ucraina, să se blocheze livrările de gaze din porturile de LNG (gaze naturale lichefiate – n.r.), există elemente pe care nu le putem prognoza. Cel mai probabil ne vom confrunta cu acest trend de preț din prezent și în perioada următoare, care va face ca să nu avem de fapt niște creșteri de preț după întâi ale 2026”, explică oficialul AEI.
Românii cu centrală vor plăti și certificate verzi
Un alt element care va crește factura românilor care își montează centrale pe gaze va fi în anii următori, obligația de a achita certificate verzi în funcție de capacitate.
„Strict pe directivele europene, s-ar aplica din 2027 dar, cel mai probabil, din punctul meu de vedere se va amâna, eu mă aștept să se amâne câțiva ani. În ceea ce privește eventuala aplicare, datorită faptului că certificatele se tranzacționează mult sub prognozele care existau, impactul nu ar fi un foarte mare. O analiză făcută de AEI arată că, pentru un consumator, să zicem un apartament cu două camere și centrală pe gaz, am calculat că ar însemna în jur de 700 de lei pe an, ceea ce ar însemna o creștere poate de 4 – 5%, deci impactul, totuși, nu este unul atât de mare pe cât se preconiza că se va întâmpla ca urmare a unor alte prognoze la nivelul costului certificatului de dioxid de calcul, dar oricum asta e o perspectivă îndepărtată. Din punctul meu de vedere, nu este una imediată, adică eu nu cred că următorii 5 ani de zile se va aplica așa ceva”, a detaliat specialistul AEI.
În medie, în prezent, pentru a cumpăra și monta o centrală pe gaz costul este în jur de 1.500 euro. Dacă se adaugă un branșament, care mai costă 500 de euro, plus execuție, înseamnă 700 de euro. Plus instalație de utilizare interioară aduce încă vreo 700 euro, deci totul ajunge să coste ușor în jur de 3000-3.500 euro.
Este un cost care nu se amortizează ușor, dacă e raportat la prețul gigacaloriei subvenționat din București.
„Dacă ar dispărea subvenția din București, atunci prețul pe gigacalorie ar fi de trei ori mai mare decât în prezent și, dacă ar fi de trei ori mai mare decât în prezent atunci probabil că ai amortiza investiția în vreo 3 ani. Eu mă aștept să se mențină subvenția pe termie”, spune specialistul AEI.
Și cei care vor să se debranșeze de la centrala de bloc trebuie să ia în calcul mai multe costuri și o factură finală nu neapărat mai mică față de cea pentru încălzirea pe imobil.
„În ceea ce privește partea legată de centrală pe bloc versus centrală individuală, din punctul meu de vedere nu are cum să fie mai ieftin. Individual, poate nu te costă 3.500 de euro, pentru că tu ai deja branșamentul, da, oricum trebuie să faci modificare de instalație de utilizare, deci tot trebuie să faci niște modificări, deci probabil că te costă 2.500 euro. Dar diferența dintre cât o să plătești tu cu centrala ta și cât plătești acum cu centrală de bloc n-are să fie mai mare de 100 euro pe an, asta înseamnă 25 de ani amortizarea”, explică specialistul AEI.
Deci, cu centrala proprie, economia ar fi de 100 de euro pe an, la un calcul teoretic, și dacă optimizezi consumul, de exemplu să dai termostatul pe 18 grade Celsius dimineața la plecarea la serviciu sau să fie închisă în concediu.
„O sumă de 100 euro este, să zicem, o optimizare a costurilor pe centrală individuală versus centrală de bloc. Pe tine te costă cam 2.500 euro instalarea centralei, asta înseamnă că tu ți-ai amortizat centrala în 25 de ani, dar în 15 ani sigur se strică centrala și nu poți să o mai amortizezi, trebui să o schimbi.
În plus, în momentul în care montezi centrala individuală, la fiecare do ani trebuie să faci revizia, care costă în prezent în jur de 300 de lei, trebuie să faci din trei în trei ani de zile verificarea ISCIR, alți 300 de lei.
„Dacă iei în considerare și aceste elemente, deja aproape nu mai există acea potențială reducere a facturii”, a conchis Monica David.
Articolul Termoficare sau centrală de bloc sau de apartament? Cea mai avantajoasă variantă, și în contextul ridicării plafonării la gaze. Câți români s-au debranșat în ultimii ani apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Numărul de locuințe alimentate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a scăzut semnificativ, ce ordinul zecilor de mii, în ultimii ani, arată cifrele oficiale.
Articolul Termoficare sau centrală de bloc sau de apartament? Cea mai avantajoasă variantă, și în contextul ridicării plafonării la gaze. Câți români s-au debranșat în ultimii ani apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
