Chiar dacă tranzacțiile au crescut în martie față de februarie, piața imobiliară înregistrează un declin semnificativ comparativ cu martie 2025, fiind influențată de inflație, costurile carburanților și incertitudinea politică.
Piața imobiliară din România, considerată un indicator al sănătății economice, resimte în martie 2026 presiuni tot mai mari. Scumpirea carburanților, inflația care persistă și instabilitatea politică au afectat direct deciziile de cumpărare și vânzare. Chiar dacă numărul tranzacțiilor a crescut față de februarie, nivelul rămâne sub cel din martie anul trecut. Această evoluție ridică semne de întrebare despre cât de rapid își poate reveni piața și despre modul în care contextul economic și politic influențează deciziile românilor.
Creștere timidă, dar cu multe semne de întrebare
În martie 2026, la nivel național, s-au vândut 53.375 de proprietăți, fie că vorbim de case, terenuri sau apartamente. Față de februarie, se vede o creștere de peste 20%, ceea ce arată o ușoară revenire a încrederii în piață.
Privind însă la martie 2025, numărul total de imobile vândute este cu 5% mai mic. Această scădere anuală arată că, deși pe termen scurt există o tendință pozitivă, contextul general rămâne sub presiune. Factorii macroeconomici și instabilitatea politică continuă să pună frână pieței.
Segmentul locuințelor, mai ales al apartamentelor, urmează același trend, cu o scădere anuală mai accentuată, semn că acest sector este mai sensibil la schimbările economice și la costurile tot mai mari de finanțare.
Mișcări neașteptate pe piața apartamentelor
În martie 2026, au fost vândute 13.083 de locuințe, în principal apartamente. Față de februarie, cifra e cu 17% mai mare. Totuși, comparativ cu martie 2025, se observă o scădere de 11%.
Această evoluție arată că segmentul rezidențial este mai vulnerabil la incertitudinile economice și la majorarea costurilor de trai, fiind influențat direct de evoluția dobânzilor și de accesul la credite. În marile orașe, activitatea se menține ridicată, dar ritmul de creștere e mai lent față de anii trecuți.
Bucureștiul rămâne pe primul loc, cu 3.824 de apartamente vândute, urmat de Cluj (945) și Ilfov (795). Aceste județe concentrează cele mai multe tranzacții, reflectând interesul pentru zonele cu economie puternică și infrastructură dezvoltată.
Harta tranzacțiilor ascunde diferențe mari între județe
La nivel național, cele mai multe tranzacții s-au înregistrat în București (8.641), Ilfov (3.989) și Cluj (2.855). Aceste zone atrag investitori datorită potențialului economic și numărului mare de locuitori.
La polul opus, cele mai puține tranzacții au fost în Teleorman (55), Călărași (349) și Covasna (353), ceea ce scoate în evidență diferențele regionale mari în ceea ce privește dinamica pieței imobiliare.
În reședințele de județ, cele mai multe vânzări au fost în Brașov (1.195), Cluj-Napoca (1.079) și Constanța (999), în timp ce Alexandria (12), Giurgiu (61) și Slobozia (62) au avut cele mai mici valori. Aceste variații țin de oferta și cererea locală, dar și de contextul economic din fiecare zonă.
Noi reguli și schimbări în accesul la credit
În martie s-au înregistrat 399 de înscrieri și recepții pentru bunuri viitoare, adică promisiuni de vânzare-cumpărare pentru locuințe aflate încă în faza de proiect. Aceste tranzacții au fost posibile datorită Legii nr. 207/2025, care aduce mai multă claritate și siguranță juridică pentru cei care cumpără locuințe noi.
Bucureștiul conduce și la acest capitol, cu 96 de solicitări, urmat de Timiș (64) și Ilfov (45). Acest lucru arată că, în ciuda incertitudinilor, există interes pentru proiectele rezidențiale noi, mai ales în orașele mari.
La creditele ipotecare, situația rămâne rezervată. În martie 2026, la nivel național, au fost înregistrate 32.483 de ipoteci, cu 1.970 mai puține față de martie 2025. Această scădere arată prudența băncilor și a clienților, pe fondul costurilor ridicate și a condițiilor mai stricte de creditare.
București, Ilfov și Prahova sunt județele cu cele mai multe ipoteci, în timp ce Covasna, Gorj și Caraș-Severin se află la coada clasamentului.
Investitorii își îndreaptă atenția către terenurile agricole
Județele cu cele mai multe vânzări de terenuri agricole
Dolj (886), Timiș (744) și Buzău (673) conduc la vânzările de terenuri agricole în martie 2026. Acest segment rămâne atractiv atât pentru investitori, cât și pentru cei interesați de dezvoltarea agricolă.
Privind spre lunile următoare, evoluția pieței imobiliare va depinde de modul în care inflația, prețurile la energie și stabilitatea politică vor evolua. Dacă aceste aspecte se stabilizează, există șanse pentru o revenire treptată a tranzacțiilor.
Totuși, scăderea creditării ipotecare și diferențele regionale mari arată că piața trece printr-o perioadă de ajustare. Ritmul de creștere ar putea rămâne moderat sau chiar să stagneze în lunile următoare, până când contextul economic și politic va deveni mai clar. Monitorizarea atentă a datelor va fi esențială pentru deciziile viitoare ale investitorilor și cumpărătorilor.