Piaţa imobiliară din România a înregistrat doar 24.598 de tranzacţii în prima lună a anului 2026, ceea ce înseamnă o scădere de peste 56% faţă de decembrie 2025.
Piaţa imobiliară a intrat în 2026 cu un ritm mult mai scăzut al tranzacţiilor. Potrivit datelor de la Autoritatea Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), numărul de vânzări de imobile a fost mult mai mic decât în lunile anterioare, iar această tendinţă se resimte la nivel naţional.
lanuarie a fost una dintre cele mai slabe luni din ultimul timp pentru vânzările de locuinţe la nivelul întregii ţări. Scăderea este evidentă, iar contextul nu le dă motive de optimism celor care lucrează în acest domeniu, mai ales având în vedere volumul tranzacţiilor redus față de anul trecut.
O scădere care atrage atenţia la început de an
Comparativ cu decembrie 2025, piața imobiliară a avut un recul puternic. În ianuarie 2026 au fost vândute 24.598 de imobile, cu 31.605 mai puţine decât în luna precedentă. Practic, numărul tranzacţiilor s-a redus cu 56% într-o singură lună, ceea ce subliniază o evoluţie negativă pe piața imobiliară.
Scăderea se vede nu doar față de decembrie, ci și față de ianuarie 2025. Numărul total de case, apartamente și terenuri vândute a fost cu 20% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, adică s-au încheiat cu 6.236 de tranzacţii mai puţine. Această scădere a numărului de tranzacţii ridică semne de întrebare privind perspectivele pieței imobiliare din România.
Aceste cifre arată că încetinirea pieței nu pare să fie doar o fluctuație obișnuită de sezon, ci mai degrabă un semnal important pentru cei care urmăresc evoluția sectorului imobiliar.
Regiuni unde cifrele spun altă poveste
Chiar dacă activitatea a scăzut peste tot, unele județe au rămas mai dinamice. Bucureștiul rămâne pe primul loc, cu 4.159 de vânzări de imobile în ianuarie, confirmând tendința pieţei imobiliare din marile orașe. Ilfovul a avut 1.799 de tranzacţii, iar Brașovul 1.273.
La nivelul municipiilor reședință de județ, cele mai multe tranzacţii s-au înregistrat în Brașov (696), urmat de Constanţa (365) și Suceava (360). La polul opus, Alexandria a avut doar 3 tranzacţii, Miercurea-Ciuc 10, iar Giurgiu 19.
Sunt și judeţe unde piața aproape că a stagnat. În Teleorman s-au încheiat doar 41 de vânzări, în Călărași 121, iar în Sălaj 169. Diferenţele între regiuni sunt mari, iar acest lucru se vede clar în dinamica locală a pieţei imobiliare.
Semne noi din zona creditelor ipotecare
Numărul creditelor ipotecare a scăzut vizibil în ianuarie 2026. La nivel naţional, au fost înregistrate 14.830 de ipoteci, cu 5.855 mai puține decât în ianuarie 2025, ceea ce reflectă o prudenţă crescută din partea băncilor și a cumpărătorilor.
Bucureștiul conduce și la acest capitol, cu 2.564 de ipoteci. Ilfovul a avut 1.336 de operațiuni, iar Timișul 823. În județele Harghita, Teleorman și Gorj, numărul ipotecilor a fost foarte mic: 27, 39 și, respectiv, 46. Aceste date confirmă faptul că scăderea creditării afectează și segmentul rezidenţial, nu doar tranzacţiile de terenuri și apartamente.
Scăderea creditării arată o prudenţă mai mare atât din partea băncilor, cât și a celor care vor să cumpere locuințe, la început de an, pe fondul incertitudinii economice și al costurilor ridicate ale creditelor.
Segmentul care merge împotriva curentului
Chiar dacă vânzările de locuinţe și apartamente au scăzut, terenurile agricole s-au vândut mai bine în anumite zone. Buzău, Dolj și Tulcea sunt județele cu cele mai multe terenuri agricole tranzacţionate în ianuarie 2026: 436, 312 și, respectiv, 275 de vânzări.
Aceste date arată că, în unele regiuni, interesul pentru terenuri agricole rămâne ridicat, chiar dacă piața în ansamblu este în scădere, iar segmentul terenurilor agricole se dovedește mai rezilient față de alte tipuri de proprietăţi.
Piaţa imobiliară se află la o răscruce
Datele din ianuarie 2026 arată clar că piața imobiliară trece printr-o perioadă dificilă. Scăderea tranzacţiilor și a creditelor ipotecare arată că atât cumpărătorii, cât și vânzătorii sunt mult mai atenţi. Printre motive se numără sezonalitatea, costurile ridicate ale creditelor și incertitudinea economică, care influențează deciziile de investiţii la nivelul pieţei imobiliare din România.
Rămâne de urmărit dacă această scădere va persista sau dacă piața va reveni în lunile următoare. Evoluţia din februarie și martie va fi decisivă pentru a înțelege dacă ianuarie a fost doar o excepţie sau dacă asistăm la o tendinţă mai lungă, în contextul scăderii numărului de tranzacţii la nivel naţional.
Cert este că, deocamdată, piața imobiliară din România trece printr-o perioadă de încetinire, iar toţi ochii sunt aţintiţi pe ce urmează să se întâmple în sectorul imobiliar, mai ales în marile orașe și la nivelul întregii ţări.