stirile imobiliare
Oficialii europeni care monitorizează consolidarea militară a Rusiei susțin că un astfel de scenariu, deși improbabil până recent, nu mai poate fi exclus. În prezent, Rusia produce muniție, drone și rachete într-un ritm ce ar putea depăși în curând nevoile forțelor sale din Ucraina. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a atras atenția că Rusia fabrică muniție de patru ori mai rapid decât toate statele NATO la un loc. „Toate acestea creează un mediu inconfortabil”, consideră fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, care a precizat că „se poate escalada rapid într-un conflict serios, pe care poate l-am subestimat sau pentru care, pur și simplu, nu am fost pregătiți”, a relatat marți Bloomberg.
Între timp, lideri ruși de rang înalt, inclusiv Vladimir Putin, au afirmat că ambițiile teritoriale ale Kremlinului nu se opresc la Ucraina. „Oriunde pune piciorul soldatul rus este teritoriu rusesc”, a declarat șeful Rusiei la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.
Tensiunile au crescut și pe fondul ezitărilor americane. La summitul G7 din Canada, președintele Trump a pus sub semnul întrebării excluderea Rusiei din forul internațional. Analiștii se tem că, într-un moment critic în care ar fi necesar un răspuns militar coordonat din partea Statelor Unite, fostul președinte Trump, dacă s-ar afla din nou la conducere, ar putea evita implicarea directă și ar prefera să transmită mesaje pacifiste pe rețelele sale sociale, precum Truth Social. În loc să confirme sprijinul militar pentru aliații NATO, acesta ar putea îndemna publicul și liderii europeni la reținere, cu apeluri de tipul „Pace, nu război” sau „Europa ar trebui să discute cu Vladimir.”
Cum ar putea începe un conflict NATO–Rusia
Oficialii Danemarcei au avertizat că Rusia ar putea iniția un conflict local cu o țară vecină în următoarele șase luni și ar putea deveni o amenințare concretă pentru una sau mai multe țări NATO în următorii doi ani. Coridorul Suwalki este considerat un punct critic de vulnerabilitate în arhitectura de securitate a Europei de Est.
O invazie ar putea fi declanșată printr-un incident fabricat: de exemplu, oprirea unui tren pe ruta Moscova–Kaliningrad, sub pretextul protejării cetățenilor ruși „blocați” pe teritoriul Lituaniei. Ar urma desfășurarea de trupe, atacuri asupra Estoniei și Letoniei, ocuparea unor insule din Marea Baltică și tăierea coridorului Suwalki, legătura terestră dintre statele baltice și restul Europei.
Țările baltice ar invoca Articolul 5 al Tratatului NATO și ar lansa un contraatac. Chiar și fără o reacție imediată din partea NATO, alte state din estul Europei ar putea interveni, percepând agresiunea ca pe o amenințare directă la propria securitate.
Deși serviciile europene de informații nu au identificat dovezi clare că Rusia ar pregăti o invazie a teritoriului NATO, pregătirile militare accelerate ale Kremlinului și discursul ideologic expansionist indică o escaladare cu potențial de necontrolat. În acest context, statele europene își consolidează apărarea și reduc dependențele strategice, conștiente că un conflict viitor ar putea schimba definitiv ordinea de securitate globală.
Costul economic al războiului: pierderi de 1,5 trilioane de dolari
Potrivit raportului Bloomberg Economics, un război între NATO și Rusia ar avea consecințe economice devastatoare încă din primul an. Statele baltice ar suferi o prăbușire economică de aproximativ 43% din PIB, în timp ce economia Uniunii Europene ar înregistra o contracție de 1,2%, în ciuda creșterii cheltuielilor pentru apărare care ar atenua parțial impactul. La nivel global, pierderile sunt estimate la aproximativ 1,5 trilioane de dolari, un șoc economic comparabil cu cel provocat de invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, cu pierderi de vieți omenești și destabilizare regională.
În scenariul conflictului, Rusia ar ataca orașe europene, infrastructură critică și baze militare. Ar urma închiderea porturilor, oprirea comerțului în Marea Baltică și prăbușirea piețelor financiare. Ambele tabere ar recurge la operațiuni hibride, inclusiv împotriva cablurilor subacvatice și rețelelor energetice. Economia rusă ar pierde doar 1% din PIB, relativ puțin, fiind deja izolată de sancțiuni și menținând aparența de stabilitate prin cheltuieli militare crescute. În schimb, SUA ar pierde 0,7% din PIB, iar China, afectată indirect, 0,8%.
Pacea, un scenariu alternativ
Deși un deznodământ diplomatic pare improbabil în contextul actual, oficialii NATO nu exclud complet această posibilitate. Pentru ca un astfel de acord de pace să devină realizabil, ar fi necesară reconcilierea diferențelor de viziune dintre Statele Unite și Europa, medierea unui acord solid și durabil între părțile implicate, precum și furnizarea unor garanții de securitate credibile pentru Ucraina, care să asigure respectarea termenilor pe termen lung.
China, principalul partener al Rusiei, poate avea un rol cheie, dar până acum nu a dat semne că ar dori să-și folosească influența pentru a opri conflictul. Dimpotrivă, China pare să prefere un Occident distras și vulnerabil, iar Putin nu a arătat că ar fi dispus la compromisuri, în ciuda declarațiilor lui Trump privind o „încetare rapidă a focului”.
Europa se înarmează
Având în vedere această nouă realitate, NATO se reconfigurează. Statele membre sunt pe cale să-și majoreze cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB, cu un plus de 1,5% pentru infrastructură, securitate cibernetică și pregătire civilă. Țările de pe flancul estic, precum Polonia, Lituania și Estonia, au depășit deja aceste ținte.
Aliații Ucrainei construiesc forțe convenționale robuste, într-o relație inevitabil tensionată cu Rusia pentru anii care vor urma. Iar Europa, marcată de lecțiile trecutului, încearcă să nu mai fie luată prin surprindere: „Nu știm dacă și când va începe un conflict deschis,” a spus un diplomat european sub anonimat. „Dar știm că dacă nu ne pregătim, costul va fi mult mai mare decât 1,5 trilioane.”
Articolul Un conflict cu Rusia ar costa lumea 1,5 trilioane de dolari apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
O escaladare militară în Europa de Est, deși încă improbabilă, ar declanșa un dezastru economic global și ar pune alianța occidentală la cel mai greu test de după Războiul Rece.
Articolul Un conflict cu Rusia ar costa lumea 1,5 trilioane de dolari apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
