stirile imobiliare
Alexandru Chirilă atrage atenţia că în prezent oamenii satisfac nişte nevoi şi nişte dorinţe pe termen scurt, uitând de planurile pe termen lung.
El a spus la „Altceva, cu Adrian Artene” că interacţionează zi de zi cu cetăţeni care îi prezintă probleme pe care le au, dar niciunul nu are un plan pentru vârsta pensionării pentru că se bazează că va exista o pensie de la stat sau că există un pilon 2 sau un pilon 3.
„Din păcate toate studiile şi toate statisticile arată că la vârsta pensionării, generaţiile care astăzi au 30 – 35 – 40 de ani vor avea o problemă reală pentru că sistemul actual de pensie sistemul acesta al contribuţiei va deveni nesustenabil. De ce. Cifrele sunt simple. Rata natalităţii scade. Trăim din ce în ce mai mult ceea ce devine o problemă. Sistemul actual de pensie a fost gândit ca de la 65 să poată susţine un pensionar pentru o speranţă de viaţă în jur de 75 – 80 de ani. Avem cetăţeni care trăiesc din ce în ce mai mult, se duc spre 90 – 100 de ani. Asta înseamnă o presiune suplimentară. Iar în rândul tinerilor, din păcate, rata şomajului nu este mică pentru că tinerii se integrează din ce în ce mai greu, cu pretenţii din ce în ce mai mari în câmpul muncii. Toate problemele astea ne indică faptul că la un moment dat statul – aşa cum este el gândit astăzi – nu va mai putea susţine nişte pensii”, spune Alexandru Chirilă.
Chirilă are 35 de ani şi spune că preocuparea vizavi de pensie l-a lovit când a trecut de 30 de ani.
„Cred că în primul rând cel mai important lucru în realizarea planului este să ştim unde vrem să ajungem. Pentru mine, la vârsta pensionării, la cei 65 de ani pe care îi avem ca standard îmi doresc foarte mult să trăiesc o viaţă lipsită de griji. Trăită după valorile mele. Sunt un om curios, îmi plac lucrurile de calitate. Sunt îndrăgostit de Spania, de cultura lor, îmi doresc foarte mult să trăiesc într-un astfel de context. Şi după calculele mele, pentru a ajunge să trăieşti într-un astfel de context voi avea nevoie de o avere netă lichidă în jur de 3,5-4 milioane de euro. Acum, pentru a ajunge acolo, a existat un plan. Şi planul spune aşa: de la 32 de ani de când am pus în practică planul am investit la momentul respectiv 20.000 de euro. Apoi, lună de lună, venituri minus cheltuieli egal economii, iar 1.000 de euro sunt direcţionaţi în propriul meu fond de pensie pe care îl administrez. Mai departe, banii ăştia sunt investiţi lună de lună în instrumente în care replicăm structura indicelui BET România, obligaţiuni de stat şi obligaţiuni corporate în România, Statele Unite şi internaţional în general Asia, India, Brazilia. Totul prin acţiuni şi obligaţiuni. Practic, principiul este de a investi diversificat teritorial în mai multe teritorii în mai multe tipuri de pieţe de la frontieră emergente, pieţe dezvoltate şi în mai multe tipuri de instrumente financiare adică ETF-uri, acţiuni şi obligaţiuni. Iar planul este de a fi disciplinat pe parcursul celor 30 de ani de a economisi lunar şi de a direcţiona banii”, a mai spus Chirilă
Acesta afirmă că nu caută să facă artificii de a căuta investiţii cu randamente de 1000% de 100%.
„Atâta timp cât toată strategia mea va obţine 10% randament anual eu îmi voi atinge obiectivul. Aici vorbim despre a opta putere a lumii care se numeşte Puterea Dobânzii compuse”, spune Chirilă.
El a explicat cum să îşi facă fiecare un plan financiar pornind de la o investiţie de 1.000 de euro.
„E extrem de important să înţelegem paşii. Primul pas este să analizăm care este speranţa de viaţa familiei. În general, ADN-ul se perpetuează şi dacă bunicii au trăit 90-95 de ani, sunt şanse destul de mari să ajungem şi noi acolo. Asta înseamnă că de când vreau eu să ies la pensie, că sunt 65, 60, 55, 70 de ani, de la vârsta aia până la vârsta la care bunicii mei, în general, au trăit, este nevoie să fac un calcul de câţi bani per total voi avea nevoie în perioada aia de 20-30 de ani. La un cost de 5.000 de euro lunar. (…) Avem o cifră cu punct şi virgulă. Apoi stabilim care sunt resursele actuale. Cât sunt dispus să investesc, dar nu că sunt dispus… De câţi bani nu am nevoie în tot ceea ce am eu de făcut zi de zi şi de care, în cazul în care se întâmplă ceva în viaţa mea, să nu mă ating. Aici principiul e aşa: am venituri-cheltuieli, egal economii în general, economisesc până am un fond de urgenţă, iar tot ce este peste fondul de urgenţă, încep să investesc. Acum, fondul de urgenţă trebuie să fie o perioadă de 3, 6, 12 luni de cheltuieli, fără venituri, fără a schimba standardul de viaţă. Statisticile din Resurse umane indică faptul că aproximativ ne ia 6 luni de zile dacă ne pierdem locul de muncă să ne reîncadrăm la un alt job după nişte standarde personale, rezultând că dacă am 6 luni de zile în medie, e ok. Dar fondul poate fi şi mai scurt, şi pe perioadă mai lungă, în funcţie de activitate, pentru că există o lichiditate în piaţa forţei de muncă. Dacă sunt bibliotecar, probabil locuri de muncă în industrie sunt mai puţine, motiv pentru care fondul de urgenţă ar trebui să fie 9-12 luni. Lucrez în vânzări. Toată lumea caută oameni de vânzări, rezultând că fondul de urgenţă ar putea fi mai scurt la 3 luni. Deci, principiul este: câştig bani, păstrez un standard de viaţă care să-mi permită să economisesc, şi lună de lună să economisesc până am fondul de urgenţă. Ulterior, tot ce am reuşit să economisesc, ar trebui să se direcţioneze în investiţii”, mai spune Chirilă.
Podcastul integral poate fi urmărit AICI.
Articolul CEO: Sistemul actual de pensii a fost gândit pentru o speranţă de viaţă în jur de 75-80 de ani apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
La vârsta pensionării, generaţiile care astăzi au 30 – 35 – 40 de ani vor avea o problemă reală pentru că sistemul actual de pensie, cel al contribuţiei, va deveni nesustenabil, crede Alexandru Chirilă, CEO. El afirmă că sistemul nu acoperă speranţa mai mare de viaţă din prezent.
Articolul CEO: Sistemul actual de pensii a fost gândit pentru o speranţă de viaţă în jur de 75-80 de ani apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
