stirile imobiliare
În noaptea dintre 12 și 13 iunie, statul Israel a demarat o operațiune militară de amploare. Intitulată „Raising Lion”, acțiunea a avut ca obiectiv distrugerea presupuselor facilități nucleare ale Iranului. Printre țintele vizate s-au numărat instalații strategice, comandanți militari de rang înalt, precum și oameni de știință bănuiți că participă la elaborarea unei arme atomice. Potrivit declarațiilor armatei israeliene, această ofensivă a fost justificată de un raport recent al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Raportul AIEA avertizează că Iranul a acumulat suficient uraniu îmbogățit. Acesta ar permite construirea unei arme nucleare într-un viitor apropiat.
CIA concluzionează: Iranul nu dezvoltă o bombă
Spre deosebire de poziția fermă a Israelului, o evaluare a CIA, publicată în martie 2025, stipulează clar un alt fapt. „Iranul nu produce o armă nucleară”, se arată în documentul american. Serviciile de informații din Statele Unite consideră că regimul de la Teheran deține atât capabilitățile, cât și expertiza necesară pentru a fabrica o bombă. Cu toate acestea, Iranul nu a luat încă hotărârea definitivă de a face acest pas. Această perspectivă este împărtășită și de anumiți analiști occidentali cu vederi mai moderate. Aceștia evidențiază lipsa unor dovezi concludente. Aceste dovezi ar indica o decizie oficială a autorităților iraniene de a transforma potențialul nuclear în realitate.
Un istoric marcat de radioactivitate: Iranul și dosarul nuclear
Iranul deține un program nuclear destinat uzului civil încă din anii 1950. Acest program a început sub tutela americană, în contextul inițiativei „Atomilor pentru Pace”. După Revoluția Islamică din 1979, contextul s-a complicat semnificativ. În anul 2002, anumite dezvăluiri referitoare la existența unor instalații secrete la Natanz și Arak au reaprins îngrijorările la nivel internațional. A urmat o perioadă marcată de o serie de sancțiuni impuse de ONU. De asemenea, au existat acuzații de încălcare a prevederilor Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare. Iranul a susținut constant că programul său are un scop exclusiv pașnic. Această poziție a fost argumentată chiar și prin invocarea unei fatwa, un edict religios care, potrivit autorităților iraniene, interzice deținerea armelor nucleare.
Acorduri anulate și convorbiri suspendate
În anul 2015, cu sprijinul medierii internaționale, Iranul a semnat JCPOA. Cunoscut sub denumirea de Planul Comun de Acțiune Cuprinzător, acest acord a reprezentat un moment istoric. Scopul său era limitarea capacităților nucleare ale Teheranului. În schimbul acestor limitări, urmau să fie ridicate sancțiunile impuse Iranului. Însă în 2018, administrația președintelui Trump s-a retras unilateral din acest acord. Decizia a dus la relansarea unei politici de presiune economică maximă asupra Iranului. De atunci, negocierile au avut un caracter intermitent, desfășurându-se cu pauze. În cursul anului 2025, fusese anunțată o eventuală reluare a discuțiilor indirecte dintre Statele Unite și Iran. Totuși, ofensiva militară lansată de Israel a determinat o sistare bruscă a acestor tratative.
Uraniu, sancțiuni și diplomație în impas
Cel mai recent raport emis de AIEA, datat 31 mai 2025, a generat din nou un semnal de alarmă. Conform documentului, Iranul ar poseda stocuri considerabile de uraniu îmbogățit la nivelul de 60%. Această cantitate este aproape suficientă pentru a produce o armă nucleară. Ar fi necesară doar o suplimentare a îmbogățirii până la 90%. Deși, din punct de vedere tehnic, nu există dovezi concrete că acest uraniu a fost deja prelucrat în scopuri militare, există motive de îngrijorare. Nivelul accentuat de secretomanie al guvernului iranian și refuzul cooperării depline cu inspectorii internaționali au amplificat neîncrederea și suspiciunile.
Realitate palpabilă sau simplu pretext?
Pentru statul Israel, amenințarea nucleară iraniană este percepută ca fiind iminentă și evidentă. Pe de altă parte, conform evaluării CIA, aceasta este doar o posibilitate latentă. Regimul iranian continuă să insiste că programul său nuclear servește exclusiv scopuri civile și defensive. Cu toate acestea, în spatele cortinelor marilor puteri, suspiciunile persistente, regimul de sancțiuni și acțiunile militare aeriene riscă să exacerbeze situația. Un dosar complex legat de programul nuclear ar putea degenera ușor într-un conflict regional de proporții uriașe.
Criza actuală dintre Israel și Iran depășește simpla problemă a armelor nucleare. Ea vizează, de fapt, chestiuni legate de încredere reciprocă, echilibrul fragil de putere din regiune și cine va decide să acționeze primul. În lipsa unor canale diplomatice eficiente și stabile, există un risc semnificativ iar adevărul ar putea ajunge să fie acoperit de ruinele arse ale unui nou conflict militar.
Articolul Bomba nucleară a Iranului: Israelul acuză dar CIA spune că nu există apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Pe fondul unui conflict regional deosebit de tensionat, Israelul a inițiat o amplă acțiune militară împotriva Iranului. Ofensiva urmărește, conform declarațiilor israeliene, „distrugerea programului nuclear militar” iranian. Cu toate acestea, deși Tel Avivul susține că Teheranul este foarte aproape de a deține o armă atomică, serviciul american de informații CIA a contrazis oficial această afirmație. „Iranul nu construiește o bombă”, a precizat CIA. Realitatea complexă se află undeva la intersecția dintre activitățile de spionaj, dinamica geopolitică și teama de o conflagrație majoră, titrează cotidianul La Stampa.
Articolul Bomba nucleară a Iranului: Israelul acuză dar CIA spune că nu există apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
