stirile imobiliare
În această relație simbiotică, bacteriile se stabilesc pe exoscheletul păianjenilor, iar în schimb, ele transformă metanul bogat în carbon și oxigenul în zaharuri și grăsimi pe care păianjenii le pot consuma, conform unui studiu publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, notează CNN.
„La fel cum ai mânca ouă la micul dejun, păianjenul de mare își pășunează suprafața corpului și ronțăie bacteriile pentru hrană”, a explicat Shana Goffredi, profesoară și șefa departamentului de biologie de la Occidental College din Los Angeles, precum și cercetătoarea principală a studiului. Ea a spus că această strategie nutrițională unică nu a mai fost observată până acum la păianjeni de mare.
Alte specii de păianjeni de mare seamănă mai mult cu rudele lor terestre, folosindu-și colții tubulari pentru a captura, imobiliza și extrage fluide din prăzi cu corp moale, cum ar fi meduzele, a explicat Goffredi. Însă observațiile de laborator asupra noilor specii, care fac parte din genul Sericosura, au arătat că acestea nu au apendicele necesare pentru a vâna, ceea ce le face mai apropiate de niște „fermieri” care recoltează bacterii hrănite cu metan de pe propriul corp.
Este posibil ca acești păianjeni și microbii care trăiesc pe ei să joace un rol esențial în prevenirea eliberării metanului – un gaz natural considerat a agrava încălzirea globală – în atmosferă, potrivit lui Goffredi.
„Deși adâncurile oceanului par foarte îndepărtate, toate organismele sunt interconectate. Chiar dacă sunt mici, aceste animale au un impact major în acel mediu”, a spus Goffredi. „Nu putem spera să folosim sustenabil oceanele dacă nu le înțelegem cu adevărat.”
Dieta cu metan ar putea fi benefică pentru toți
Lumina solară nu pătrunde în ecosistemul din adâncurile mării unde trăiesc noile specii de păianjeni Sericosura.
Pentru a supraviețui în acest mediu întunecat, microbii au evoluat astfel încât să folosească substanțe chimice – în loc de lumină solară – pentru a produce energie, a explicat biologul marin Nicole Dubilier, profesoară și directoare a departamentului de simbioză de la Institutul Max Planck pentru Microbiologie Marină din Germania. Dubilier nu a fost implicată în studiu.
După moartea organismelor marine, acestea se scufundă pe fundul oceanului și se descompun, eliberând metan, care scapă prin crăpăturile din sedimente sub formă de bule. În loc să fie purtate de curenții oceanici, bacteriile care se hrănesc cu metan se atașează de animalele marine pentru a rămâne în apropierea bulelor.
Prin analiza izotopilor din țesuturile păianjenilor, cercetătorii au determinat că bacteriile nu se limitau doar la a „călători” pe corpurile acestora – ele erau și consumate.
Articolul Primii păianjeni de mare hrăniți cu metan, descoperiți pe fundul oceanului apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Oamenii de știință susțin că au descoperit trei specii necunoscute până acum de păianjeni de mare, în largul coastei de vest a SUA. Acestea ar putea forma parteneriate cu bacterii pentru a se hrăni cu gazul metan care iese la suprafață prin crăpături ale fundului oceanic, în habitate marine puțin studiate, cunoscute sub numele de „izvoare de metan”, aflate la mii de metri adâncime.
Articolul Primii păianjeni de mare hrăniți cu metan, descoperiți pe fundul oceanului apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
