Fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, atac la Zelenski: „Ceea ce face nu este cu nimic diferit de Rusia”

„De ce face asta? Pentru că mă urăște la nivel biologic, chimic”, a declarat Poroșenko. „Și, sincer să fiu, nici mie nu-mi place Zelenski. Dar niciodată, pe timp de război, nu am făcut nimic ostil față de el. Eu sunt o persoană aleasă democratic. Conduc al doilea cel mai mare grup parlamentar. Și el consideră că are puterea de a-mi interzice participarea la Adunarea Parlamentară? … Asta înseamnă încălcarea Constituției. Și nu e nicio diferență față de ceea ce face Rusia”, a mai adăugat.

Deși sistemul politic ucrainean este mai pluralist decât cel autoritar din Rusia, au început să apară îngrijorări legate de concentrarea puterii în jurul lui Zelenski, justificată de susținătorii săi prin contextul războiului.

Poroșenko, președinte între 2014 și 2019, insistă că nu vrea să-l critice pe Zelenski, ci doar să-i ofere sfaturi. Cu toate acestea, enumeră mai multe „greșeli foarte grave” ale actualului lider, printre care întâlnirea „catastrofală” cu Donald Trump și tendințele autoritare care ar putea submina democrația ucraineană.

El l-a sfătuit pe Zelenski să învețe de la premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a reușit să-l convingă pe Trump să atace programul nuclear iranian. Spre deosebire de Netanyahu, spune Poroșenko, Zelenski a eșuat în menținerea sprijinului american din cauza unei lipse de obiective clare și a unei slabe gestionări a relației cu Trump.

O dușmănie de durată

Relația dintre Poroșenko și Zelenski este tensionată încă din campania electorală din 2019, când cei doi s-au atacat în dezbateri aprinse. Zelenski, actor și comediant la acea vreme, l-a învins categoric în alegeri.

Pe 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, cei doi au semnat o pace de moment. Însă în februarie 2025, guvernul i-a impus lui Poroșenko sancțiuni: i-au fost blocate conturile bancare, nu poate călători în străinătate și nu poate participa la ședințele parlamentare. Serviciile de securitate susțin că măsurile au fost motivate de „amenințări la adresa siguranței naționale”, acuzații respinse de Poroșenko.

După o perioadă în care a evitat criticile directe, acum Poroșenko spune că vrea doar unitate: „Sunt alături de tine, umăr la umăr, nu pentru că nu am nemulțumiri, le voi exprima după război. Dar acum, unitatea este cheia victoriei.”

Un om bogat, cu trecut militar

În vârstă de 59 de ani, Poroșenko are o avere estimată la 1,8 miliarde de dolari, conform Forbes, și a făcut avere din industria ciocolatei. După Revoluția Maidan, a fost ales președinte și este creditat cu reconstrucția armatei ucrainene în urma anexării Crimeei.

În biroul său, pe lângă însemne militare și un tablou cu Putin în cătușe, are și un document semnat de Mike Pompeo (fost secretar de stat al SUA) în 2018, prin care America refuză recunoașterea anexării Crimeei.

Problema Trump

Poroșenko susține că între echipa diplomatică ucraineană și Washington există o „problemă serioasă de comunicare”. Oficialii americani, spune el, nu au încredere în Andrii Yermak (șeful administrației prezidențiale) și în ambasadoarea Oksana Markarova, care ar fi supărat Partidul Republican organizând un eveniment exclusiv pentru democrați.

Asta ar fi dus, în opinia lui Poroșenko, la o întâlnire dezastruoasă la Casa Albă, unde Trump și vicepreședintele său JD Vance l-au mustrat pe Zelenski. Cu toate acestea, Trump a declarat recent că întâlnirea de la summitul NATO „nu putea fi mai plăcută”.

Poroșenko a fost ultima oară în SUA în februarie, înainte de impunerea sancțiunilor, participând la National Prayer Breakfast. Spune că în ultimii trei ani a donat armatei ucrainene 200 de milioane de dolari, lucru pe care acum nu-l mai poate face din cauza sancțiunilor.

Potrivit lui, măsura are scopul de a-l împiedica să candideze la președinție, în eventualitatea unui armistițiu care să permită organizarea de alegeri.

„O oală sub presiune” gata să explodeze

Chiar dacă ar candida, șansele lui Poroșenko sunt reduse. Mulți ucraineni nu i-au iertat corupția și stagnarea economică din mandatul său. Sondajele îl plasează pe locul trei, la 20 de puncte în urma lui Zelenski și a generalului Valerii Zalujnîi, fost comandant al armatei și actual ambasador în Marea Britanie, care nu a dat semne că ar dori să intre în cursa prezidențială.

„Astăzi e Poroșenko, mâine va fi Zalujnîi, poimâine poate fi oricine”, spune el. „Asta este autoritarism.”

Deși vrea să se prezinte drept un simbol al unității, Poroșenko critică din ce în ce mai vocal derapajele autoritare: restrângerea libertății presei, presiuni asupra activiștilor și afacerilor. Acest discurs riscă însă să fie folosit de propaganda Kremlinului și de izolaționiștii americani care atacă decizia de amânare a alegerilor.

Unul dintre cei care îi împărtășesc viziunea este primarul Kievului, Vitali Kliciko, care l-a vizitat în timp ce interviul se încheia.