stirile imobiliare
Executicul discută din nou, în ședința de joi, proiectul de lege analizat în primă lectură pe 8 august și care a fost între timp analizat într-o ședință tehnică, iar marți, disecat într-o dezbatere publică pe repede-înainte împreună cu sindicate, patronatele și asociațiile de consumatori și administratori de fonduri.
Din forma publicată miercuri seara pe site-ul Secretariatului General al Guvernului reiese că, deocamdată, s-a păstrat varianta propusă de ASF.
Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii, întârziată din 2011, este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.
„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.
Fiind vorba de un proiect de lege, acest act normativ intră în vigoare după adoptarea de către Guvern, de către cele două camere ale Parlamentului și după ce trece de controlul de constituționalitate.
În urma dezbaterii de marți, vicepreședintele ASF Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua demersurile de informare, implicit educație financiară a contribuabililor și că va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi.
„Vom ține cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigură partea tehnică a acestor discuții. Urmează ca, în continuare, Guvernul și Parlamentul să ia o decizie. Forma finală a proiectului Autorității de Supraveghere Financiară este cea depusă în Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament. În Parlament vor fi probabil complete discuții și propunerile vor fi analizate de către Parlament”, a precizat Dan Armeanu.
Actualele norme
Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.
În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:
cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.
Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.
Principalele controverse
Actualele discuții la nivelul decidenților tind spre mărirea procentului inițial de plată și spre scăderea numărului de ani pe care este eșalonată, după cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, într-o întâlnire cu presa acreditată.
Potrivit actualelor norme tranzitorii până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.
La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.
Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)
Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică
„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare”, este articolul care a declanșat cele mai multe nemulțumiri.
Și perioada de cel puțin 10 ani a fost menținută. Astfel, valoarea plății lunare aferente pensiei de tip retragere programată este prevăzută în contractul de plată și este egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Prin excepție, în cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare, adică indemnizația socială. determină o perioadă de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară poate depăși această limită, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin 10 ani.
Nu există o perioadă maximă stabilită în proiectul de lege.
Diferența dintre pensie programată și viageră
După îndeplinirea condițiilor de pensionare, participantul poate, oricând, să aleagă furnizorul și fondul de plată. Trecerea în faza de plată a pensiei se realizează la cererea participantului, dacă acesta îndeplinește condițiile legale de pensionare, fără a fi instituit un termen limită pentru încheierea etapei de acumulare.
Transferul contravalorii activului către un fond de plată a pensiilor private nu este supus niciunui comision/penalități de transfer percepute de către administratorul fondului de pensii de la care se transferă activul. Totodată, furnizorul nu percepe comision din sumele transferate de către administrator către fondul de plată.
Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri:
a) Fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată – aceste fonduri vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, respectiv până la rambursarea întregului activ personal deținut de către membrul fondului de plată, inclusiv a rezultatului investițional aferent, diminuat cu comisioanele legale. Astfel, pensiile de tip retragere programată prezintă garanția rambursării cel puțin a activului cu care membrul fondului de plată a contribuit inițial la fond, la momentul semnării contractului de plată.
Pensia lunară, stabilită conform contractului de plată, este plătită către membru, iar în cazul decesului membrului, moștenitorii acestuia au dreptul la plata unică a contravalorii activului rămas în contul membrului decedat.
Valoarea pensiei lunare de tip retragere programată va avea o valoare fixă, egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari din sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Valoarea pensiei private lunare se actualizează anual de către furnizor, conform valorii indemnizației sociale pentru pensionari, așa cum este stabilită pentru sistemul public de pensii în anul respectiv.
Pensia privată va putea depăși valoarea anterior menționată, doar în cazul membrilor al căror activ nu ar putea fi plătit integral în termen de 10 ani.
„Stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație”, potrivit notei de fundamentare.
Documentul arată că în cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica).
b) Fonduri de plată a pensiilor viagere – acest tip de fond va oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.
Valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere va fi stabilită pentru fiecare membru pe baza activului de care acesta dispune pentru obținerea unei pensii private, și se va calcula prin metode actuariale.
În mod similar cu practicile existente în alte state ale Uniunii Europene, este posibilă încasarea de către membrul unui fond de plată a unei părți din activul acumulat. Această plată este de maximum 25% din valoarea activului personal și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere. Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
În vederea acordării posibilității ca membrul unui fond de plată să beneficieze de această tranșă inițială de maxim 25% din valoarea activului de care dispune la fondul de plată, a fost avut în vedere faptul că, în general, toate tipurile de fonduri de pensii private din lume permit retragerea unei sume forfetare (lump sum) sau chiar întreaga suma acumulată dacă valoarea activului este sub un anumit nivel.
Articolul Legea care va stabili cum se încasează pensiile private ajunge a doua oară pe masa Guvernului. S-a păstrat plata unică de 25% și perioada de eșalonare de 10 ani apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Proiectul de lege privind plata pensiilor private a fost inclus pe agenda ședinței de Guvern de joi, la 12 zile după ce a fost discutat în primă lectură, și după ce a stârnit discuții și controverse aprinse în spațiul public. Documentul, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdus în circuit și pe masa Guvernului de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, include aceleași propuneri criticate de unele voci, privind limitarea plății unice, la o primă tranșă de 25%, și eșalonarea pe cel puțin 10 ani.
Articolul Legea care va stabili cum se încasează pensiile private ajunge a doua oară pe masa Guvernului. S-a păstrat plata unică de 25% și perioada de eșalonare de 10 ani apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
