stirile imobiliare
Reporterii MEDIAFAX au intrat în posesia motivării hotărârii, iar aceasta ridică semne de întrebare cu privire la destinația sumelor de bani traficate în dosar. Inculpatul Tudor Gabriel Bohâlțeanu a susținut că el acționa ca intermediar între mediul privat și PNL, iar anumiți martori, audiați în timpul anchetei, i-au confirmat afirmațiile, dezvăluind că banii ar fi folosit, într-adevăr, pentru campania electorală.
Condamnarea și acordul eșuat cu DNA
În noiembrie 2020, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Tudor Gabriel Bohâlțeanu, fost consilier al ministrului Transporturilor, pentru două infracțiuni de trafic de influență și spălare de bani. Bohâlțeanu a recunoscut faptele și a acceptat pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare, alături de interzicerea exercitării unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani.
Tribunalul București a respins însă acordul, motivând că documentul nu menționa măsurile asiguratorii și nici sumele obținute prin infracțiuni. În plus, instanța a considerat că pedeapsa negociată era mult prea blândă în raport cu condamnarea anterioară a inculpatului (în condițiile în care, printr-o altă sentință din 2017, fusese condamnat la 2 ani si 6 luni de închisoare pentru săvârșirea unor fapte similare).
În 2021 însă, Curtea de Apel București a respins definitiv acordul, reluând procesul, iar. în mai 2022, judecătorii au constatat că în cazul traficului de influență a intervenit prescripția răspunderii penale. Singura măsură dispusă împotriva inculpatului a fost confiscarea sumei de 3.704.443 lei obținută prin infracțiuni.
Cum au ajuns banii către PNL
Faptele descrise în rechizitoriu arată că Bohâlțeanu, folosindu-se de funcția sa de consilier al ministrului Transporturilor Ovidiu Silaghi, a pretins sume de bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu, proprietarul firmei UTI, și de la reprezentanți ai companiei Astaldi S.p.A., prin intermediul unor contracte fictive și al intermediarilor.
Potrivit informațiilor care au rezultat din anchetă, între 7 și 16 mai 2012, Bohâlțeanu a solicitat 10% din valoarea contractelor firmelor UTI cu Compania Națională de Aeroporturi București.
Între 26 octombrie și 9 noiembrie 2012, a cerut suplimentarea sumelor.
Iar în perioada 27 iunie – 13 decembrie 2012, a primit indirect 2.154.821 lei prin contracte fictive.
Ulterior, ar mai fi intermediat suma de 750.000 de euro de la Astaldi pentru fostul secretar de stat Valentin Răducu Preda, în legătură cu extinderea magistralei de metrou din București.
Conform motivării, și anumiți martori aveau cunoștință de faptul că o parte din bani era destinată „cerințelor din partea partidului pentru campania electorală”. Astfel, mita, inițial colectată pentru influențarea deciziilor ministeriale, a fost redirecționată către activități politice, implicând folosirea contractelor fictive pentru a masca sumele.
La 12 decembrie 2016, Tudor Gabriel Bohâlțeanu a depus inclusiv un autodenunț la DNA în care reclama că mai multe persoane ar fi intervenit pe lângă companii ce aveau legături comerciale cu structuri din subordinea Ministerului Transporturilor pentru a obține contracte, în schimbul efectuării de plăți pentru servicii de publicitate electorală.
Șpaga era negociată la restaurante
De altfel, din motivare se desprinde faptul că negocierile aveau loc în restaurante selecte din București, unde Bohâlțeanu și intermediarii săi se întâlneau cu reprezentanții firmelor implicate în contractele publice.
În cele din urmă, instanța a decis să mențină parțial măsurile asigurătorii impuse anterior asupra bunurilor lui Tudor Gabriel Bohâlțeanu, până la acoperirea sumei de 3.704.443 lei. Astfel, rămân în vigoare poprirea pe fondurile existente și viitoare din trei conturi bancare ale acestuia, precum și sechestrul asupra unor imobile deținute indirect, printr-o societate.
Printre acestea se numără o vilă cu teren de aproximativ 1.000 mp situată într-o zonă centrală și un apartament de peste 160 mp în Sectorul 1 al Capitalei.
Dar acesta e doar ”vârful aisbergului”, de vreme ce dosarul nu a găsit răspunsul cu privire la mărturiile personajului-cheie și ale unora dintre martori legate de traseul șpăgilor. Și nu i-a identificat pe așa-ziși ”beneficiari reali”, acei ”decidenți din PNL” amintiți pe parcursul procesului.
Articolul Dedesubturile explozive ale unui mega-dosar de corupție finalizat cu prescripție: personajul-cheie și martorii au susținut că șpăgile erau pentru ”decidenții” PNL și campania electorală (DOCUMENTE) apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Unul dintre cele mai ample dosare de trafic de influență și spălare de bani din România s-a încheiat la sfârșitul lunii trecute, după un traseu de cinci ani prin instanțe. Personajul-cheie, fost consilier al ministrului Transporturilor din 2012, Ovidiu Silaghi, dar și președinte al Poștei Române, a scăpat fără condamnare grație prescripției faptelor. Numai că, din interiorul dosarului, reies detalii explozive, care arată că sumele provenite din traficul de influență ar fi fost destinate finanțării unor activități politice.
Articolul Dedesubturile explozive ale unui mega-dosar de corupție finalizat cu prescripție: personajul-cheie și martorii au susținut că șpăgile erau pentru ”decidenții” PNL și campania electorală (DOCUMENTE) apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
