EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza sustenabilității fiscal-bugetare a României

Mediafax

A analiza sănătatea finanțelor publice în cazul unei țări înseamnă a studia nivelul și dinamica unor indicatori, de la cei simpli precum cheltuielile, veniturile și soldul bugetar efectiv, până la unii mai tehnici, precum deficitul bugetar care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB, deficitul bugetar structural, deficitul bugetar structural primar sau chiar deficitul bugetar structural corectat cu absorbția. Se poate estima și o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare, o ecuație ce arată comportamentul decidenților de politici fiscal bugetare la diverși factori de influență / diverse dezechilibre, atitudinea pasivă sau proactivă a decidenților din perspectiva obținerii unui excedent bugetar primar sau reducerea deficitului bugetar primar. După cum se poate calcula și eficiența stabilizatorilor automați, cât de bine funcționează mecanismele de stabilizare automată ce caracterizează politica fiscal- bugetară a unei țări.

Când putem afirma că un deficit bugetar este mare? Nu se poate afirma despre un deficit bugetar că este mare sau mic în sine, ci prin corelație cu alți indicatori macroeconomici, în funcție de tabloul macroeconomic de ansamblu. Este clar pentru toată lumea – un deficit nesustenabil conduce la o datorie guvernamentală mai mare și, în corelație cu deficitul extern, poate conduce la un cerc vicios deficite – datorie – deficite, cu impact negativ asupra creșterii economice. Veniturile bugetare mici, în mod structural, combinate cu cheltuieli rigide pot conduce la persistența unor deficite nesustenabile și la un spațiu fiscal-bugetar redus, la o marjă de manevră limitată pentru decidenții de politici fiscal-bugetare. Pe de altă parte, un deficit bugetar primar provenind într-o măsură ridicată din investiții prioritizate, cu efecte de multiplicare cumulative ridicate, poate conduce la îmbunătățirea convergenței reale cu țările dezvoltate. Structura deficitului bugetar contează.

Vom analiza în continuare principalii indicatori de sustenabilitate fiscal-bugetară, încercând să subliniem problemele structurale. Vom scoate în evidență principalele cauze ale creșterii deficitului bugetar din ultimul an și vom oferi câteva soluții de cosolidare fiscal-bugetară calitativă, în acord cu angajamentele luate de România în fața Comisiei Europene, prin Planul Bugetar Structural 2025-2031. Miza pe investiții rămâne cheia unei consolidări bugetare calitative, concomitent cu creșterea convergenței reale față de țările europene dezvoltate.

1. Analiza deficitului bugetar efectiv al României și comparația cu țările UE. Conform primei notificări a Eurostat privind deficitul bugetar efectiv din data de 22.04.2025, România a înregistrat în anul 2024 un deficit bugetar efectiv de 9,3% din PIB (pe metodologie ESA, comparativă la nivelul UE), cel mai ridicat nivel dintre țările UE. Urmează Polonia (deficit de 6,6% din PIB), Franța (5,8% din PIB) și Slovacia cu un deficit de 5,3% din PIB. Un număr de 21 țări din totalul de 27 țări UE (78% din țările UE27) au înregistrat deficit bugetar anul trecut, iar 12 țări din UE27 (45%) au înregistrat deficite bugetare mai mari sau egale cu 3% din PIB.

Analiza dinamică a deficitului bugetar efectiv în anul 2024 față de anul 2023 indică o înrăutățire a acestuia în jumătate dintre țările UE, de la România (cu 2,7pp din PIB), Austria (2,1pp din PIB), Croația (1,6pp din PIB), Finlanda, Polonia … și până la Slovacia (adâncire a deficitului bugetar cu 0,1 pp din PIB).

Din analiza informațiilor de mai sus, putem anticipa deja una dintre cauzele adâncirii deficitului bugetar în cazul României dar și al altor țări precum Polonia, Bulgaria, Lituania și Slovacia – contagiunea efectelor negative ale războiului din Ucraina, conflict situat în proximitatea lor.

2. Analiza deficitului bugetar structural al României și comparația cu țările UE. În ceea ce privește analiza deficitului bugetar structural, ultimele date oficiale AMECO (baza de date macroeconomică a Comisie Europene) arată că 19 din totalul de 27 țări membre UE (70% din total) nu respectă criteriul de sustenabilitate privind deficitul bugetar structural, ceea ce indică o marjă redusă pentru nevoile de finanțare crescânde aferente înzestrării militare și efectelor negative ale îmbătrânirii demografice.

3. Analiza deficitului bugetar care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB în cazul României și al altor țări selectate din UE. Privitor la sustenabilitatea deficitului bugetar, putem estima referința privind deficitul bugetar efectiv care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB, pentru a o putea compara ulterior cu ținta de deficit bugetar în PIB angajată pentru anul 2025 în Planul Național Bugetar Structural, de 7% din PIB. Având în vedere ipotezele macroeconomice estimate în ultima prognoză a Comisiei Naționale de Prognoză, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB în anul 2025 ar fi de 3,6%, sensibil sub nivelul țintă. Având în vedere ipotezele macroeconomice estimate în ultima prognoză a Eurostat, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB în anul 2025 în cazul Poloniei ar fi de 4,3% (față de 5,5% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană), de 4,2% din PIB în cazul Slovaciei (față de 5,1% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană) și de 3,8% din PIB în cazul Ungariei (față de 3,6% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană).

4. Despre cauzele creșterii deficitului bugetar în anul 2024. Cresterea deficitului ESA de la 6,6% din PIB în anul 2023 la 9,3% din PIB în anul 2024 înseamnă plus 2,7-2,9% din PIB (o creștere de 57-59 miliarde lei).

De unde a venit deficitul ? În 2024, ponderea în PIB a veniturilor totale a rămas constantă la 34-34,1% din PIB comparativ cu anul 2023, dar mai mică decât în anul 2022. La Cheltuieli, cresterea acestora cu 2,7-2,9 pp din PIB vine din: a) investiții interne, din buget, mai mari cu 1,8pp de PIB b) 1pp din salarii mai mari în sectorul bugetar; c) 1pp din reforma și indexarea pensiilor; d) 0,4pp din dobanzi (dobânzi la împrumuturile din urmă plus creșterea de dobânzi din cauza contagiunii determinate de războiul din Ucraina). Avem în vedere aici un nivel de fonduri europene cu 1,5pp din PIB mai mic în 2024 față de anul anterior, sumă care nu a intrat simetric nici la cheltuieli nici la venituri. Anul 2023 a fost ultimul an de absorbție de fonduri europene din perioada de programare 2014-2020 (regula n+3), iar anul 2024 semnifică reducerea la început de nou interval de exercițiu multianual. Este ceva obișnuit.

Creșterea deficitului arată: (i) un efort de investire intern masiv (plus 1,8pp din resurse interne), s-a ajuns la investiții publice de 120 miliarde lei, dublu față de perioada 2020-2021, (ii) reforma echitabilă si indexarea pensiilor jalon PNRR (plus 1pp), (iii) salarii mai mari in sectorul public, mai ales la profesori, personalul din sănătate și cel dij apărare, ordine publică și siguranță națională dar și ptr restul bugetarilor(+1pp) (iv) dobânzi in creștere, mai ales din contagiunea negativă a războiului din Ucraina (dobânzile au crescut semnficativ după martie 2022 în Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia etc) (+0,4pp).

Ce putea alege Guvernul, la ce să renunțe? La mărirea investițiilor publice la un nivel record vâzând că rata de creștere economică se reduce în majoritatea țărilor din UE și inclusiv în România? La creșterea stimulilor pentru companii și populație la 6-8% din PIB? La creșterea investițiilor în educație și sănătate și a salariilor în aceste două domenii strategice? La creșterea cheltuielilor militare așa cum există angajamentul NATO? Să nu mai cofinanțeze proiectele din fonduri europene pentru a dezvolta infrastructura și a moderniza România? Să nu îndeplinească jalonul privind reforma legii pensiilor, care a inclus și recalcularea unor pensii? Să nu fi mărit procentul de alocare pentru pensiile private și astfel să nu mai respecte angajamentul la nivelul Comisiei Europene? Să nu fi ajutat Republica Moldova și Ucraina?

Să fi mărit povara fiscală tot pentru cei care își plătesc corect impozitele și taxele? Era mai bine bine pentru economie ca peste recesiunea sau reducerea ratei de creștere economică instalată în ultimii 2 ani în economiile principalilor parteneri comerciali (Germania, Austria etc) să fi venit cu o povară fiscală cu efect contracționist puternic în România?

Trebuia să se vaite toată ziua de cei peste 250 de miliarde lei în 2 ani și jumătate necesar de finanțare pentru rostogolirea datoriilor din urmă, mai ales din împrumuturile din pandemie?

Deficitul a crescut în România pentru că a fost nevoie de finanțare pentru cheltuieli obligatorii și pentru a moderniza România. Imperativ acum este ca Guvernul să reducă gradual deficitul bugetar conform angajamentelor prevăzute în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031, conform ajustării pe 7 ani convenite cu Comisia Europeană.

5. Soluții structurale de consolidare fiscal-bugetară calitativă – curățenie în cheltuieli, reforma fiscală echitabilă și miza pe investiții pentru creșterea potențialului economic

În primul rând, pe termen scurt și mediu, România trebuie să-și facă curățenie în propria casă, să drămuiască și să vadă clar eficiența fiecărui leu cheltuit din buget. A fost implementată Legea 296 privind măsurile de reducere a cheltuielilor la toate autoritățile publice, la cele autonome și la companii de stat. S-au luat măsuri prin OUG trenulet din decembrie 2024 (măsuri de consolidare fiscală de 1,9% din PIB – din care 1,5% din PIB pe cheltuieli si 0,4% din PIB pe venituri) și prin bugetul pe 2025.

Însă consolidarea doar pe partea de cheltuieli nu este de ajuns pe termen mediu. România trebuie să implementeze reforma fiscală (angajată în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031) prin care să încaseze venituri la buget cel puțin la media țărilor din Europa Centrală și de Est, pe termen mediu. Rezultatele digitalizării ANAF pentru a mări colectarea de venituri la buget și a reduce evaziunea fiscală ar trebui să se vadă începând din acest an.

Consolidarea fiscală doar prin reducerea deficitului bugetar este una cantitativă, cu un impact recesionist. România trebuie să stimuleze inteligent creșterea PIB-ul potential, prin producție și investiții cât mai mari în România. Adică o consolidare calitativă prin reforme, investiții și creștere economică.

România a mizat în ultimii ani și trebuie să mizeze în continuare pe investiții prioritizate, cu efecte de multiplicare ridicate în economie. În acest an, trebuie să implementeze schemele de ajutor de stat trecute în Planul Bugetar structural – exemple Schema de ajutor pentru marea industrie din România de 1 miliard euro și pe cea privind Stimularea investițiilor mari în România, pentru o devoltare regională echilibrată.

Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021.

În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020).

Anul 2025 ar trebui să continue modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice (reducând ponderea deficitului bugetar în PIB, prin creșterea potențialului economic). Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană și, în același timp, ar asigura o consolidare fiscal-bugetară graduală, calitativă.

Articolul EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza sustenabilității fiscal-bugetare a României apare prima dată în Mediafax.

Mediafax
A analiza sănătatea finanțelor publice în cazul unei țări înseamnă a studia nivelul și dinamica unor indicatori, de la cei simpli precum cheltuielile,veniturile și soldul bugetar efectiv, până la unii mai tehnici,precum deficitul bugetar, se arată într-o analiză MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol.
Articolul EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza sustenabilității fiscal-bugetare a României apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax

See author's posts