stirile imobiliare
Materialul publicitar din Vogue înfățișează o figură feminină idealizată – suplă, blondă și fără niciun defect vizibil, întruchipând astfel un arhetip estetic de care industria modei se străduia de mult timp să se distanțeze. Elementul surprinzător este că modelul respectiv nu este o persoană reală. O mențiune scrisă cu litere mici în pagină dezvăluie că imaginea a fost creată prin inteligență artificială de către compania Seraphinne Vallora.
Vogue verwendet jetzt AI Models für deren Zeitschriften ?! 😬💀
Bitte sagt mir das ist ein scherz😐 pic.twitter.com/HlXV7w026x
— Ryuko Izumi🫧🐟 Gamescom 23.08.25 (@ryuko_vt) July 25, 2025
Publicarea unei asemenea campanii într-o revistă considerată un reper de top în modă a amplificat reacțiile negative. Utilizatorii de pe platformele social media precum TikTok și Instagram au răspuns prin clipuri video care promovează frumusețea autentică, folosind hashtaguri ca #RealIsBetter.
Un pas înapoi în lupta pentru diversitate
Valentina Gonzalez și Andreea Petrescu, cele care au dezvoltat campania, au justificat alegerea prin faptul că tentativele anterioare de a promova modele mai diverse au fost întâmpinate cu un interes redus din partea publicului. Prin urmare, au optat pentru o abordare considerată „sigură”, bazată pe figuri tinere, caucaziene, suple și cu trăsături simetrice.
Specialiștii din domeniu au etichetat această hotărâre drept un regres. De exemplu, modelul curvy Felicity Hayward a catalogat campania drept „o soluție leneșă și ieftină”, care subminează serios mișcarea body positivity. La rândul său, Vanessa Longley, reprezentantă a organizației Beat ce luptă împotriva tulburărilor de alimentație, a avertizat că imaginea este periculoasă, declarând: „Asistăm la o revenire la promovarea unor siluete nerealiste, care pot alimenta dismorfia corporală.”
O estetică dictată de algoritmi, repetitivă și validată de perspectiva masculină
Utilizarea inteligenței artificiale în industria modei nu reprezintă un fenomen nou. Spre exemplu, brandul Levi’s a comunicat că intenționează să folosească AI tocmai pentru a spori diversitatea reprezentării. Cu toate acestea, chiar și într-un astfel de context, prezența corpurilor umane reale este eliminată din proces.
Un experiment din 2024, condus de brandul Dove, a demonstrat că, atunci când i se cere să genereze „cea mai frumoasă femeie din lume”, AI produce în mod constant variațiuni ale aceluiași ideal: femei tinere, caucaziene, slabe, blonde și cu ochi albaștri. Acest rezultat se explică prin faptul că inteligența artificială nu inovează, ci doar oglindește datele cu care este antrenată. Iar datele cu care a fost alimentată timp de decenii promovează un singur arhetip: cel validat de perspectiva masculină și de standardele unei societăți preponderent patriarhale.
De la viziunea lui Toscani la dictatura algoritmului: triumful conformismului
Inițiative precum aceasta riscă să anihileze eforturile unor personalități marcante din istoria modei. Oliviero Toscani, de exemplu, este renumit pentru că a ridicat imperfecțiunea la rang de manifest artistic. Datorită unor astfel de viziuni progresiste, am asistat la momente istorice: Valentina Sampaio a devenit primul model transsexual pentru Victoria’s Secret, Halima Aden a defilat purtând hijab pe scenele internaționale, iar Ashley Graham și Precious Lee au fost protagonistele faimosului calendar Pirelli.
În prezent, odată cu ascensiunea AI, toate aceste progrese par a fi amenințate. Înlocuirea modelelor umane cu simulări digitale impecabile poate împinge industria înapoi către o epocă a excluderii și a standardelor dăunătoare.
Deși inteligența artificială oferă promisiunea eficienței, în domeniul modei ea pare să impună noi reguli într-o manieră îngrijorătoare. Miza depășește simplele reduceri de costuri; este vorba despre modelarea unei culturi vizuale cu un impact direct și real asupra stimei de sine a tinerilor. Într-un context global ce părea orientat spre acceptarea diversității, imaginile impecabile, dar lipsite de expresivitate, create de AI, se transformă, în mod paradoxal, în noul etalon de frumusețe. Rămâne de văzut totuși, în ce măsură acest concept bazat pe artificial va fi acceptat de către publicul unei nișe consumatoare de estetic real.
Articolul Frumoasa artificială din Vogue: AI, modă și întoarcerea la stereotipurile considerate toxice apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
O reclamă Guess, apărută în numărul din august al revistei Vogue, a stârnit o controversă aprinsă în mediul online. Sursa indignării constă în faptul că modelul zâmbitor, blond și „perfect” din imagini nu este o persoană reală, ci a fost generat în întregime de inteligența artificială. Într-un moment în care industria modei celebra progresele în direcția diversității, algoritmii par să fi întors timpul înapoi, reinstaurând standardele de frumusețe considerate toxice, scrie cotidianul La Stampa.
Articolul Frumoasa artificială din Vogue: AI, modă și întoarcerea la stereotipurile considerate toxice apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
