stirile imobiliare
Totul, de la reacția noastră la frică și stimuli negativi, până la greutate, sănătate mintală sau susceptibilitatea la boli autoimune precum diabetul de tip 1 și lupusul, poate fi influențat.
Autismul și microbiota maternă: o posibilă legătură
Un studiu recent publicat în The Journal of Immunology, realizat pe animale, a descoperit o legătură între microbiota intestinală și tulburarea de dezvoltare neurologică autism. Totuși, cercetătorii susțin că microbiota mamei are o influență mai mare asupra probabilității de a dezvolta autism decât microbiota proprie a copilului.
„Microbiomul poate modela creierul în dezvoltare în mai multe moduri,” a declarat John Lukens, cercetător principal și doctorand la University of Virginia School of Medicine. „Este extrem de important pentru calibrarea modului în care sistemul imunitar al descendenților va răspunde la o infecție, accidentare sau stres.”
Interleukina-17a: molecula-cheie în procesul inflamator
În ceea ce privește autismul, această legătură ar putea fi legată de o moleculă specifică produsă de sistemul imunitar, numită interleukina-17a (sau IL-17a).
Molecula a fost deja asociată cu boli precum psoriazis, scleroză multiplă și artrită reumatoidă. De asemenea, s-a demonstrat că joacă un rol semnificativ în prevenirea infecțiilor, în special a celor fungice. Crucial, poate influența și modul în care se dezvoltă creierul încă din stadiul intrauterin.
Ce s-a întâmplat când IL-17a a fost suprimată la șoareci
Pentru a testa teoria conform căreia această citokină ar putea contribui la apariția autismului, echipa a suprimat IL-17a la șoareci de laborator.
Cercetătorii au selectat femele din două laboratoare diferite: șoarecii din primul laborator aveau o microbiotă intestinală care îi predispunea la un răspuns inflamator declanșat de IL-17a, în timp ce șoarecii din al doilea laborator (grupul de control) nu prezentau această predispoziție.
Puii ambelor grupuri de șoareci au prezentat comportamente tipice neurodezvoltării normale la naștere, atunci când molecula IL-17a a fost suprimată artificial – prevenind astfel răspunsurile inflamatorii induse de aceasta.
Transplantul fecal a confirmat ipoteza
Totuși, atunci când dezvoltarea a fost lăsată să continue fără intervenții, puii născuți din mame din primul grup au dezvoltat o tulburare neurologică similară autismului, afectând comportamentele sociale și repetitive.
Pentru a verifica dacă acest lucru a fost cauzat de microbiota distinctă a grupului, cercetătorii au realizat un transplant fecal de la șoarecii din primul grup către cei din al doilea. Scopul a fost de a modifica microflora celui de-al doilea grup pentru a o face mai asemănătoare cu cea a primului. După cum era de așteptat, puii celui de-al doilea grup au dezvoltat ulterior aceeași tulburare neurologică asemănătoare autismului.
Următorii pași în cercetare: de la șoareci la oameni
Deși aceste cercetări sunt într-un stadiu incipient și nu se pot aplica încă direct la sarcinile umane, ele deschid o direcție promițătoare pentru studiul autismului și oferă dovezi convingătoare că sănătatea intestinului mamei poate contribui, într-o anumită măsură, la dezvoltarea tulburărilor neurodezvoltării.
Următorul pas, potrivit lui Lukens, este identificarea exactă a aspectului din microbiomul matern care este asociat cu autismul și investigarea acestor corelații la oameni.
„Mai există multe alte molecule de explorat. IL-17a ar putea fi doar o piesă dintr-un puzzle mult mai complex,” a concluzionat el.
Articolul Oamenii de știință ar fi descoperit una dintre cauzele autismului apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Importanța microbiotei intestinale pentru sănătatea noastră a devenit din ce în ce mai clară în ultimii ani, pe măsură ce tot mai multe studii au fost publicate.
Articolul Oamenii de știință ar fi descoperit una dintre cauzele autismului apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
