
stirile imobiliare
Impozitul ar urma să fie eliminat începând cu 2026, arată proiectul de lege aferent „Pachetului II” de măsuri fiscale. În prima jumătate din 2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat din acest impozit 2,06 miliarde lei, conform ZF, care citează un răspuns oficial al instituției, scrie Gândul.
„Din informaţiile existente în baza de date a ANAF, sumele colectate reprezentând impozitul minim pe cifra de afaceri plătit de contribuabilii care se încadrează conform legii, aferent primelor 6 luni ale anului 2024 a fost de 2,06 miliarde lei”, au transmis reprezentanţii ANAF.
Informațiile obținute de Gândul spun că suma total încasată până la final de an 2024 se apropie de 4 miliarde de lei.
Partidele din coaliția de guvernare se contrazic pe datele oficiale
În acest moment, nu există date oficiale privind sumele încasate din impozitul minim pe cifra de afaceri, dar partidele care compun coalitia de guvernare se contrazic pe datele oficiale.
Finanțele justifică eliminarea impozitului prin „stimularea investițiilor”, însă nu oferă detalii suplimentare și nu prezintă un studiu de impact.
Ce investiții vor fi atrase în urma măsurii?
Care este impactul bugetar?
„Cadoul” făcut de guvernul Ilie Bolojan companiilor mari nu vine la pachet și cu condiții de a realiza investiții.
În aceeași vreme, de la începutul guvernării, executivul condus de Ilie Bolojan a crescut o serie de taxe pentru populație, de la cota de TVA, la impozit pe proprietate, accize etc. Măsurile au venit în contextul în care chiar premierul Ilie Bolojan a declarat, în Bloomberg, cea mai importantă publicație internațională pentru investitori, că România este în pragul falimentului.
Cu toate acestea, prin „pachetul II”, guvernul Bolojan elimină impozitul minim pe afacerile companiilor mari, introdus de guvernul Ciolacu în 2023, cu efect din 2024.
Ce spune Ministerul de Finanțe
De altfel, Ministerul de Finanțe recunoaște că o parte din încasările suplimentare la bugetul statului vin din această măsură.
„Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 mld lei, consemnând o creștere de 23,5% susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului statului în 2024.
Încasările guvernului din impozitul pe profitul companiilor au crescut cu 6,8 miliarde lei în 2024. Din această creștere, circa 4 miliarde lei au venit numai din impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor mari.
Povestea impozitării multinaționalelor este veche. Guvernele din vremea lui Liviu Dragnea (2017-2019) au mai vorbit despre introducerea acestui impozit și inițiativa a apărut în mod recurent.
Ideea a plecat de la o realitate: în anumite domenii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai mică decât companiile locale și, ca atare, plătesc mai puțin impozit la bugetul de stat.
Practica nu este ilegală, ci ține de ceea ce consultanții numesc „optimizare fiscală”, adică scăderea bazei de impozitare, astfel încât costul cu taxele și impozitele să fie cât mai mic.
Diferența dintre companiile multinaționale și cele din România este, însă, că grupurile internaționale au mai multe pârghii pentru a reduce din impozitul pe profit plătit în România, prin plăți către entități din alte țări, din același grup, cum ar fi cheltuielile de management.
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri nu a vizat doar companiile multinaționale
Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, în 2024, nu a vizat însă numai companiile multinaționale, ci toate companiile din România care au o cifră de afaceri mai mare de 50 milioane euro. Măsura, dacă ar fi fost introdusă doar pentru multinaționale, ar fi fost discriminatorie.
Cum se calculează impozitul: se stabilește impozitul pe profit al companiilor – de 16% – și se calculează impozitul minim pe cifra de afaceri de 1%, din care se scad anumite cheltuieli, cum ar fi cele cu investițiile.
Dacă impozitul pe profit plătit este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri, atunci se plătește acesta din urmă. Dacă impozitul de 16% este mai mare, compania plătește impozit pe profit.
Cine are cele mai mari afaceri din România
În Top 10 al celor mai mari companii din România, după cifra de afaceri, sunt numai companii multinaționale, dar unele au și acționariat românesc, cum este cazul OMV Petrom.
Cele 10 cumulează un business de 200 mliliarde lei, la o cifră de afaceri totală în economie de 3.000 miliarde lei.
Practic, 10 companii, care înseamnă 0,001% din totalul companiilor (700.000 de firme active), fac 7% din businessul din România (3.000 miliarde lei).
În acest moment, nu sunt date despre cât plătește fiecare companie în parte din impozitul pe cifra de afaceri.
Top 10 companii din România după cifra de afaceri
OMV Petrom SA – 30 miliarde lei;
Automobile Dacia – 28 miliarde lei;
OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei;
Lidl Discount – 24 miliarde lei;
Kaufland România – 20 miliarde lei;
Ford Otosan – 19 miliarde lei;
Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei;
Profi Rom Food – 14 miliarde lei;
Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei;
Carrefour România – 13 miliarde lei.
*Sursa – Ministerul Finanțelor
Articolul Radiografia impozitului de 1% pe care Guvernul vrea sa-l elimine. Taxa vizează si multinationalele, dar și companiile românești apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Guvernul condus de Ilie Bolojan este decis să renunțe la impozitul de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 50 milioane de euro. Nu este vorba doar de multinaționale, cum greșit se vehiculează în spatiul public, ci și de firmele cu capital românesc.
Articolul Radiografia impozitului de 1% pe care Guvernul vrea sa-l elimine. Taxa vizează si multinationalele, dar și companiile românești apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax