stirile imobiliare
O serie de studii recente, publicate în Journal of Social Issues, arată că dorința de a-i răni pe ceilalți – chiar și cu prețul propriei suferințe – adică, literalmente, „răutatea gratuită”, poate juca un rol important în atracția unor persoane față de teoriile conspirației.
Cercetarea a fost realizată de psihologi de la Universitățile Staffordshire și Birmingham.
Studiile au constatat că sentimentul de dezavantaj competitiv poate declanșa o mentalitate răzbunătoare, care la rândul ei face ca oamenii să fie mai receptivi la teoriile conspiraționiste, în special cele care neagă știința.
În cadrul a trei studii, desfășurate pe eșantioane reprezentative de adulți din Regatul Unit, cercetătorii au confirmat că motive psihologice cunoscute – cum ar fi incertitudinea, lipsa de putere sau sentimentul de subapreciere socială – sunt asociate cu o gândire conspiraționistă crescută.
Însă rezultatele sugerează că ranchiuna poate fi firul comun care leagă aceste motive între ele.
De ce sunt unii oameni conspiraționiști
Teoriile conspirației sunt larg răspândite și pot avea consecințe grave – de la subminarea încrederii în știință, până la accentuarea diviziunilor sociale sau blocarea acțiunii colective în probleme esențiale, precum schimbările climatice sau sănătatea publică.
„Teoriile conspirației mă fascinează de multă vreme – de la X-Files, pe care-l urmăream la 10 ani, până la explozia teoriilor de după 11 septembrie. Ca psiholog, am ținut pasul cu cercetările din domeniu și am predat despre acest subiect ani la rând. De aici a pornit și ideea acestei cercetări”, a declarat David Gordon, lector universitar la Universitatea Staffordshire și autorul principal al studiului.
Studiile anterioare identificaseră deja trei mari tipuri de motive care îi pot împinge pe oameni spre teorii conspiraționiste: motive epistemice (nevoia de a înțelege evenimente complexe), motive existențiale (nevoia de siguranță sau control) și motive sociale (nevoia de a se simți valorizați sau respectați în societate).
Sursa: Pixabay
De obicei, aceste motive sunt analizate separat. Gordon și colegii săi au vrut să afle dacă nu cumva există o origine psihologică mai profundă, comună tuturor.
Ipoteza lor a fost că sentimentul de dezavantaj – fie el cognitiv, social sau politic – poate genera o stare de spirit resentimentară, care predispune la gândire conspiraționistă.
În acest context, ranchiuna este definită ca dorința de a-i face rău altuia, chiar și atunci când costul este personal.
Deși aparent irațional, unii teoreticieni ai evoluției susțin că acest comportament poate avea o funcție competitivă – reducerea avantajului rivalilor sau a grupurilor cu statut înalt.
Conform ipotezei autorilor, teoriile conspirației pot reprezenta o formă simbolică de „răzbunare culturală”: prin respingerea autorităților sau a experților, persoanele devin capabile să „egalizeze terenul de joc”.
Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât ești „mai conspiraționist”
În primele două studii, cercetătorii au recrutat peste 700 de participanți, folosind platforma Prolific. Eșantioanele erau reprezentative pentru populația britanică în funcție de vârstă, gen și etnie.
Participanții au completat mai multe chestionare psihologice, măsurând:
Credința generală în teorii conspiraționiste
Credința în conspirații legate de COVID-19
Nivelul de răutate (măsurat cu scala de 17 itemi pentru „sentimentul de ciudă”)
Intoleranța față de incertitudine (motiv epistemic)
Sentimentul de neputință politică (motiv existențial)
Narcisismul de grup și percepția unei amenințări reale (motive sociale)
Rezultatele au arătat că scoruri mai ridicate pentru toate cele trei tipuri de motive erau corelate cu o credință mai mare în teorii conspiraționiste.
Mai mult, sentimentul de ranchiună mediază semnificativ aceste relații.
Cu alte cuvinte, persoanele care se simțeau nesigure, lipsite de putere sau amenințate social aveau tendința de a manifesta atitudini răzbunătoare, care la rândul lor preziceau o credință mai mare în teorii conspiraționiste.
Legătura dintre intoleranța față de incertitudine și credințele conspiraționiste păre să fie în mod special mediată de răutate.
Sursa: Pixabay
Aceasta sugerează că, în momente de confuzie sau lipsă de control, respingerea versiunilor oficiale devine o formă de revalorizare de sine.
Chiar dacă manipularea experimentală folosită în al doilea studiu (prezentarea unor scenarii post-COVID amenințătoare) nu a avut efectul scontat, modelele statistice au continuat să susțină ipoteza că răutatea leagă cele trei motive de gândirea conspiraționistă.
Un al treilea studiu experimental
Pentru a testa dacă răutatea poate cauza gândirea conspiraționistă, cercetătorii au derulat un al treilea studiu cu 405 participanți, în care au indus sentimente de ranchiună.
Participanții au fost rugați să-și imagineze un scenariu în care personajul cu care se identificau era respins în favoarea unui rival mai popular, apoi să descrie cum s-ar răzbuna fără a fi prinși.
Cei care au participat activ la sarcină și au scris planuri detaliate de răzbunare au obținut scoruri mai mari pe scala răutății decât cei din grupul de control.
Totuși, această creștere a răutății nu a dus direct la o creștere semnificativă a credinței în teorii conspiraționiste. Cu toate acestea, analizele de mediere au indicat o cale indirectă: ranchiuna indusă a fost asociată cu o creștere a gândirii conspiraționiste.
Concluzii și limitări
„Deschiderea față de teoriile conspiraționiste este adesea rezultatul unor probleme obișnuite, dar importante – în special sentimentul de dezavantaj în diferite aspecte ale vieții”, a declarat David Gordon pentru PsyPost.
„De aceea, ar trebui să avem mai multă empatie față de un prieten sau membru al familiei care pare să adere la astfel de teorii. Iar cei care tind să respingă automat „varianta oficială” ar trebui să se gândească ce anume resping, de fapt, și ce le oferă acest gest la nivel emoțional.”
Coautoarea Megan Birney, de la Universitatea din Birmingham, a adăugat: „Nu susținem că oamenii aleg în mod conștient să fie răuvoitori când cred sau răspândesc teorii conspiraționiste. Mai degrabă, concluziile noastre arată că sentimentele de dezavantaj în cele trei arii pot declanșa un răspuns psihologic comun – răutatea, ciuda –, care crește receptivitatea la astfel de teorii.”
Deși studiile au fost bine concepute, autorii recunosc că există limitări.
O mare parte din date sunt de tip transversal, deci relațiile cauzale trebuie interpretate cu prudență.
Manipularea experimentală din Studiul 3 nu a avut efectul așteptat, iar mulți participanți nu s-au implicat pe deplin în sarcină.
În plus, media credinței în conspirații legate de COVID-19 a fost relativ scăzută – un semnal pozitiv, potrivit lui Gordon: „Teoreticienii conspirației sunt foarte vocali, mai ales online, dar asta nu înseamnă că opiniile lor sunt larg împărtășite de publicul larg.”
„Așa cum concluzionăm și în articol, credința în teorii conspiraționiste poate fi văzută ca un simptom al unor probleme sociale și economice mai ample,” a spus Gordon.
„Dacă vrem să combatem răspândirea acestor teorii – și, în general, negarea științei –, trebuie să ne ocupăm de aceste cauze mai profunde.”
Articolul Studiu: Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât tinzi să crezi mai tare în teoriile conspirației! apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Oamenii aflați în dezavantaj competitiv tind să fie mai răzbunători
Articolul Studiu: Cu cât ești mai ranchiunos, cu atât tinzi să crezi mai tare în teoriile conspirației! apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
