stirile imobiliare
Ce au descoperit cercetătorii
Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea Chung-Ang și Universitatea Yonsei, care au analizat datele a 110 angajați din domeniul sănătății, împărțiți în două grupuri: unul cu program standard de lucru și unul cu program extins (52 de ore sau mai mult pe săptămână). În Coreea de Sud, 52 de ore reprezintă limita legală maximă, însă acest prag este adesea depășit, lucru care a transformat fenomenul într-o problemă de sănătate publică.
Prin intermediul unor tehnici avansate de imagistică cerebrală (inclusiv analiză bazată pe atlas neuroanatomic), cercetătorii au identificat diferențe semnificative în volumul materiei cenușii în regiunile cerebrale asociate cu funcția executivă, memoria, reglarea emoțională și atenția.
Zonele afectate includ girusul frontal mijlociu — implicat în procese cognitive și limbaj — și insula cerebrală, care are un rol central în conștientizarea de sine și procesarea emoțiilor.
Confirmări și limite
Autorii sugerează că aceste modificări cerebrale ar putea explica dificultățile cognitive și tulburările emoționale frecvent raportate de persoanele suprasolicitate. Mai mult, profesorul Joon Yul Choi de la Universitatea Yonsei, coautor al studiului, a declarat pentru CNN că aceste schimbări ar putea fi, cel puțin parțial, reversibile dacă se reduc factorii de stres din mediu. Totuși, revenirea completă la starea inițială a creierului ar putea dura mult timp.
Rezultatele studiului sunt susținute de cercetări anterioare. În 2021, un raport comun al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a estimat că muncitul excesiv provoacă anual peste 745.000 de decese, fiind asociat cu boli cardiovasculare și diabet. Alte studii au legat programul prelungit de muncă de declin cognitiv și epuizare psihică.
Frank Pega, coordonatorul studiului OMS-OIM, a declarat pentru CNN că noile descoperiri oferă „dovezi importante” privind impactul fizic profund al muncii prelungite asupra creierului uman.
Cu toate acestea, el subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență, întrucât dimensiunea eșantionului a fost relativ mică, iar studiul s-a concentrat exclusiv pe personalul medical sud-coreean. Sunt necesare cercetări suplimentare în rândul altor populații.
Implicații pentru viitorul muncii
Jonny Gifford, cercetător la Institutul pentru Studii de Ocupare din Marea Britanie, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat pentru CNN că studiul aduce o contribuție importantă la înțelegerea fiziologică a epuizării profesionale. „Imaginile cerebrale oferă o explicație neurologică convingătoare pentru efectele muncii excesive asupra bunăstării”, a spus el.
Cercetătorii consideră că aceste rezultate subliniază importanța tratării suprasolicitării ca o problemă serioasă de sănătate ocupațională. De asemenea, recomandă guvernelor, angajatorilor și angajaților să adopte politici și măsuri care să protejeze sănătatea mintală și fizică a lucrătorilor în fața programelor de lucru excesive.
Articolul Studiu: Munca în exces cu un program de lucru prelungit poate modifica structura creierului apare prima dată în Mediafax.
Mediafax
Un nou studiu realizat în Coreea de Sud și publicat în revista Occupational and Environmental Medicine sugerează că orele lungi de muncă pot produce schimbări semnificative în structura creierului uman. Cercetarea aduce o perspectivă biologică asupra efectelor cognitive și emoționale ale suprasolicitării la locul de muncă, un fenomen frecvent ignorat în analiza riscurilor ocupaționale.
Articolul Studiu: Munca în exces cu un program de lucru prelungit poate modifica structura creierului apare prima dată în Mediafax.Read MoreMediafax
