Centrala de apartament sau termoficarea? Ce cheltuieli se compară când gazul are plafon de 0,31 lei/kWh

Proprietarii care folosesc gaze naturale pentru încălzirea locuinței au un preț final plafonat la 0,31 lei/kWh în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. În cheltuielile unei centrale de apartament intră însă și verificarea instalației, mentenanța echipamentului și eventualele lucrări de montare sau racordare. Pentru apartamentele racordate la termoficarea din București, reperul este tariful subvenționat al gigacaloriei.

Factura de gaz se calculează și în funcție de prețul din contract

Guvernul a aprobat mecanismul de protecție joi, 5 martie 2026. Acesta a urmat vechii plafonări, care intrase în vigoare la 1 aprilie 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina, și expirase la 31 martie 2026, după mai multe prelungiri.

Despre aplicarea măsurii pentru gospodării, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat în declarația de după aprobarea ordonanței: „Oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, este suficient să aștepte și să-și plătească facturile în momentul în care vor veni”.

Prețul final pentru clienții casnici are patru componente:

• Costul mediu lunar de achiziție al gazelor de către furnizor. Acesta combină, printr-o medie ponderată, gazele cumpărate la preț reglementat cu cele cumpărate de pe piața liberă, atunci când cantitățile disponibile la preț reglementat sunt insuficiente.
• Componenta fixă de furnizare, de 15 lei/MWh.
• Tarifele reglementate de ANRE pentru transport, distribuție și înmagazinare.
• Taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accizele.

Pentru clienții casnici și producătorii de energie termică acoperiți de schemă, furnizorul aplică valoarea mai mică dintre prețul contractului deja semnat și rezultatul formulei de calcul. Excepția îi privește pe cei preluați în regim de ultimă instanță.

Consumatorilor care nu au ales un furnizor și sunt preluați de un furnizor de ultimă instanță li se aplică prețul rezultat din cele patru componente.

Un calcul orientativ pentru un consum facturat de 1.000 kWh dă o cheltuială de cel mult 310 lei pentru gaz. Exemplul privește exclusiv cantitatea facturată, fără costurile serviciilor pentru instalație și centrală.

Consumul exprimat în metri cubi trebuie adus în unitatea în care este stabilit prețul. Reperul orientativ pentru un metru cub de gaz este de 10,5-11,5 kWh.

Verificarea instalației și mentenanța centralei au tarife separate

Pentru serviciile tehnice, reperele locale publicate de firma IGN SERVICE la 28 iunie 2026 privesc municipiul Iași, județul Iași, și municipiul Botoșani, județul Botoșani. Sunt prețurile practicate de această firmă în cele două localități:

• Verificarea instalației de gaz este tarifată la 110 lei/punct în Iași și 95 lei/punct în Botoșani, cu deplasarea inclusă.
• Revizia instalației de gaz este tarifată la 150 lei/punct în Iași și 120 lei/punct în Botoșani, tot cu deplasarea inclusă.
• Verificarea sau mentenanța centralei este tarifată la 200 lei pentru o intervenție de verificare.
• Montarea detectorului de gaz este tarifată la 650 lei, cu detectorul și electrovalva incluse.

Firma indică pentru instalația de gaz verificarea tehnică periodică la maximum doi ani și revizia la maximum zece ani, precum și după un incident sau o oprire. Operațiunile sunt efectuate de firme autorizate de autoritatea de reglementare. Compania avertizează că nerespectarea obligațiilor privind instalația poate duce la sistarea furnizării de către distribuitor.

O verificare a instalației durează orientativ 30-60 de minute. Tariful pentru această operațiune este distinct de cel aferent verificării sau mentenanței centralei.

Pentru montarea, înlocuirea ori repararea centralei, oferta se stabilește după evaluarea la fața locului. Proiectarea instalației de gaz are, de asemenea, un preț stabilit în funcție de proiect.

Racordarea presupune o ofertă și un termen de execuție

Prețul branșamentului sau al racordării este stabilit prin ofertă după Avizul Tehnic de Racordare. Firma estimează un interval de 3-6 luni pentru un branșament într-o zonă cu rețea existentă și de 4-9 luni sau mai mult atunci când este necesară extinderea rețelei.

Pentru analiza cererii de racordare este indicat un termen de maximum 30 de zile lucrătoare. Durata lucrărilor depinde de operatorul de distribuție și de imobil.

În județele Iași și Botoșani, operatorul de distribuție este Delgaz Grid, din grupul E.ON. Acesta gestionează rețeaua și branșamentele.

În București, subvenția acoperă o parte din prețul gigacaloriei

Potrivit HotNews.ro, la 26 august 2026, populația Bucureștiului plătea 330 lei/gigacalorie fără TVA, față de un cost indicat al gigacaloriei de circa 1.000 lei. Diferența era suportată de Primăria Capitalei prin subvenția la termoficare.

Ultima majorare a tarifului pentru populație avusese loc în 2022, de la 143 lei. Prețul gazului este exprimat în lei/kWh, iar cel al energiei termice în lei/gigacalorie; cele două tarife au unități de facturare diferite.

Termoenergetica, Asociația de Dezvoltare pentru Termie și direcția de specialitate din Primăria Capitalei ceruseră majorarea prețului energiei termice. Despre solicitări, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat în conferința de presă de miercuri, 26 august 2026: „O cer foarte mulți (majorarea prețului gigacaloriei) pentru că situația financiară este foarte proastă. Nu vă dau știrea că o să crească prețul la termie, acest lucru trebuie să-l discut mai întâi cu grupurile politice. Pentru că eu pot să propun orice. Dar dacă nu este votat în Consiliul General, degeaba”.

Edilul a susținut că, dacă va exista o majorare, aceasta va fi mai mică decât cea din 2022. El a descris tariful plătit de bucureșteni drept unul dintre cele mai mici din țară.

Pierderile și datoriile apasă asupra termoficării

La prezentarea situației financiare din august, Ciucu a indicat datorii ale Termoenergetica către producătorul de energie ELCEN de 1,47 miliarde de lei, la care se adăugau penalități de 410 milioane de lei.

Primăria Capitalei avea, la rândul ei, datorii de un miliard de lei către Termoenergetica, după întârzieri la plata subvenției. Plățile ajunseseră la facturile aferente lunii decembrie 2025. Subvenția anuală era de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în raport cu un buget al Bucureștiului de 5-6 miliarde de lei pe an.

Primarul a explicat că rețeaua este supradimensionată față de consumul actual, care a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani. Costurile fixe se împart astfel la o cantitate mai mică de energie vândută. Ciucu a indicat o pierdere recunoscută de ANRE de 22%, în timp ce pierderea reală a sistemului a fost de 41% în 2025 și de 38% în 2026.

Pentru modernizare, Ciucu a indicat că fusese înlocuită 25% din rețeaua primară, cea cu cele mai mari pierderi, și aproximativ 11% din rețeaua secundară. El a cerut continuarea lucrărilor de distribuție și investiții ale producătorului în modernizarea centralelor.

Alte costuri invocate de primar proveneau din pierderile de apă, de 60 de milioane de lei, și din diferențele de TVA aplicate pierderilor recunoscute și nerecunoscute. Pentru acestea din urmă, edilul a indicat cote de 9%, respectiv 21%, și un impact de aproximativ 100 de milioane de lei calculat pe ultimii trei ani.

Ciucu a susținut că unirea Termoenergetica, societatea municipală care transportă energia termică, cu ELCEN, producător aflat la Ministerul Energiei, ar permite eliminarea penalităților dintre cele două companii. Potrivit edilului, procesul se blocase la auditul necesar stabilirii valorii producătorului.

Protecția la gaze include și producătorii de căldură pentru populație

Schema aprobată în martie acoperă și producătorii de energie termică pentru populație care folosesc gaze naturale, inclusiv centralele în cogenerare, care produc atât căldură, cât și electricitate. Celelalte categorii de consumatori plătesc prețul stabilit de furnizori. La 5 martie, Bogdan Ivan a declarat că are în vedere și o viitoare schemă de ajutor pentru persoanele juridice.

Producătorii de gaze au obligația să livreze din producția internă, la 110 lei/MWh, cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică. Necesarul este calculat de furnizori în funcție de consum, pe baza anexei la ordonanță.

Pentru producerea energiei termice, limitarea se aplică gazelor folosite în centralele de cogenerare și în centralele termice pentru populație care au optat să cumpere direct de la producător.

Ordonanța prevede și constituirea unui stoc minim de gaze de cel puțin 90% din capacitatea totală de înmagazinare la nivel național, în perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026, pentru reducerea riscurilor de aprovizionare.

În vechiul mecanism, diferența dintre prețul de achiziție al furnizorului și prețul plafonat plătit de populație era suportată de buget. Un calcul realizat de InfoCons în decembrie 2025 indica aproximativ 12 miliarde de lei cheltuite pentru plafonarea gazelor, fără restanțele statului către furnizori, care ajunseseră la șase miliarde de lei în noiembrie.

Guvernul a legat liberalizarea de creșterea ofertei de gaz

Premierul Ilie Bolojan a argumentat decizia din 5 martie prin perspectiva aproape dublării capacității de alimentare cu gaze în 2027. El a susținut că o ofertă suficientă ar permite liberalizarea fără un șoc de creștere a prețurilor. La momentul declarației, două treimi din consum erau acoperite din producția internă și o treime din importuri.

Premierul a invocat și obiectivul reducerii inflației, aflată atunci în jurul a 10%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Potrivit Libertatea, un alt argument al premierului a fost perturbarea aprovizionării globale cu petrol și gaze pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, cu efecte asupra prețurilor inclusiv în România.

Libertatea a relatat că, între 28 februarie și 3 martie, prețul mediu zilnic al gazelor pe piața pentru ziua următoare a crescut de la 154,14 lei/MWh la 256,86 lei/MWh.

În aceeași zi, Bolojan a prezentat și intențiile privind electricitatea: „Avem un plan pe care l-am discutat cu domnul ministru (n.r: ministrul Energiei, Bogdan Ivan), pe care-l vom anunța până la sfârșitul lunii martie, care urmărește scăderea prețurilor în zona de energie electrică. Această scădere nu se poate face de pe o zi pe alta, dar sunt câteva direcții importante pe care le-am discutat și pe care vom lucra, astfel încât să putem să avem efecte începând de anul acesta”.

Direcțiile anunțate includeau eliberarea capacităților de rețea blocate speculativ prin avize de racordare și extinderea stocării, inclusiv prin cofinanțarea investițiilor din Fondul de modernizare. Premierul a susținut că stocarea suplimentară ar permite reducerea prețurilor ridicate din orele de vârf.