Chiria plătită de angajator poate fi un beneficiu fără impozit pe venit și contribuții sociale pentru salariat. Nu este însă o sumă pe care orice chiriaș o primește automat la salariu. Pentru lunile iulie-decembrie 2026, limita este de 865 de lei pe lună pentru o persoană, adică 20% din salariul minim brut de 4.325 de lei stabilit de Guvern de la 1 iulie.
Angajatorul trebuie să pună locuința la dispoziția salariatului. Spațiul poate fi al firmei sau închiriat de ea de la un proprietar, printr-un contract legal. Regula din Codul fiscal nu descrie simpla rambursare a chiriei pentru un contract semnat numai de angajat.
Cine poate primi beneficiul
Nici salariatul, nici soțul sau soția lui nu trebuie să aibă o locuință în proprietate ori în folosință în localitatea unde lucrează salariatul. Dacă ambii soți lucrează în aceeași localitate, beneficiul se acordă numai unuia dintre ei, pe baza unei declarații date pe propria răspundere. Beneficiul trebuie să fie prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern al firmei.
Legea permite firmei să ofere acest ajutor, dar nu o obligă să îl acorde fiecărui angajat care stă cu chirie. Dacă firma îl oferă, ea răspunde de verificarea condițiilor și a actelor.
De ce suma fără taxe poate fi mai mică de 865 de lei
Limita de 865 de lei nu înseamnă că fiecare salariat primește acești bani. Firma ia în calcul valoarea chiriei suportate și verifică două plafoane: 20% din salariul minim brut pe țară, nu din salariul angajatului, și cel mult 33% din salariul de bază al acestuia pentru mai multe beneficii adunate într-o lună. Potrivit Codului fiscal, angajatorul stabilește ordinea în care include beneficiile în limita de 33%.
Dacă alte beneficii folosesc deja o parte din acest plafon, rămâne mai puțin loc pentru chiria fără taxe. Partea care depășește limitele este tratată ca avantaj salarial impozabil. În ianuarie-iunie 2026, plafonul individual pentru chirie a fost de 810 lei pe lună, calculat din salariul minim brut de 4.050 de lei aflat atunci în vigoare.
Ce îi ceri firmei și ce acte pregătești
Întreabă în scris la personal sau la contabilitate dacă firma acordă beneficiul și dacă îl are trecut în contractul de muncă ori în regulamentul intern. Spune dacă tu sau soțul ori soția aveți o locuință în localitatea în care lucrezi. Dacă amândoi lucrați acolo, firma are nevoie și de declarația privind soțul care primește beneficiul.
Angajatorul trebuie să poată dovedi că deține sau a închiriat locuința și cât plătește pentru ea. Legea cere acte justificative, fără să stabilească un formular unic pe care salariatul să îl depună. Firma calculează lunar partea fără taxe, o trece în evidența salariilor și o raportează la ANAF prin declarația 112; salariatul nu depune o cerere separată la ANAF.
Dacă beneficiul este deja un drept trecut în contract și firma nu îl acordă, poți sesiza inspectoratul teritorial de muncă de la sediul angajatorului. Inspecția Muncii arată că, pentru drepturi salariale rămase neplătite după intervenția inspectoratului, angajatul poate merge în instanță.
Ce se întâmplă cu impozitul proprietarului
Faptul că salariatul poate primi cazarea fără taxe salariale nu înseamnă că venitul proprietarului este fără impozit. Dacă firma închiriază locuința de la o persoană fizică, ea scade 20% din chiria brută pentru a calcula venitul net, apoi reține 10% impozit din acel venit. Potrivit regulilor fiscale introduse în 2023, firma declară și plătește impozitul până pe 25 ale lunii următoare.
Facilitatea pentru chiria salariatului a fost introdusă prin Ordonanța nr. 16/2022 și se aplică veniturilor începând cu ianuarie 2023. Înainte, cazarea oferită gratuit sau sub prețul pieței era, ca regulă, un avantaj salarial taxat, în afara unor situații speciale. Limita în lei pentru chirie se schimbă când se schimbă salariul minim folosit la calcul.
