Chiriașii din România care plăteau chirie la prețul pieței trăiau, în proporție de 56%, în gospodării care dădeau peste 40% din venit pe locuință

În 2025, în România, 5,0% dintre oameni trăiau în gospodării care dădeau pe locuință mai mult de 40% din venitul rămas după taxe, potrivit datelor Eurostat. Pentru cei care plăteau chirie la prețul pieței, proporția era însă de 56,0%.

Cifra de 5,0% se referă la persoane, nu la numărul de gospodării. Ea îi pune laolaltă pe chiriași și pe proprietari, deși aceștia suportă costuri diferite. Cine caută o locuință de închiriat poate înțelege mai bine situația sa din cifra separată pentru chiriașii care plătesc prețul pieței.

Mai mult de jumătate dintre chiriașii la prețul pieței treceau pragul

În 2025, 56,0% dintre persoanele din România care plăteau chirie la prețul pieței locuiau în gospodării unde costurile locuinței depășeau 40% din venit. În Uniunea Europeană, proporția pentru aceeași categorie era de 18,6%. Diferența dintre România și media europeană era de 37,4 puncte procentuale.

Printre cei care plăteau o chirie redusă sau locuiau gratuit, proporția era de 11,7% în România și de 9,2% în Uniunea Europeană. În cazul proprietarilor care aveau un credit pentru locuință, cifrele erau de 4,3% în România și 5,0% în Uniunea Europeană. Pentru proprietarii fără un astfel de credit, erau de 3,4%, respectiv 3,8%.

Fiecare procent este calculat doar pentru persoanele din categoria sa. Cele patru procente nu se adună: ele arată cât de des apare povara costurilor în fiecare situație de locuire.

În costul locuinței intră și facturile, nu doar chiria

Eurostat compară cheltuielile locuinței cu venitul disponibil al întregii gospodării, adică banii rămași după impozite și contribuții. În acest venit intră și prestațiile sociale, precum pensiile. Pragul este depășit când costurile locuinței trec de 40% din suma folosită la calcul.

Pentru chiriași intră chiria plătită, iar pentru proprietarii cu împrumut intră dobânda creditului pentru locuință, nu întreaga plată lunară către bancă. Se adaugă costurile plătite efectiv pentru apă, curent, gaze, încălzire, asigurarea clădirii, servicii și taxe obligatorii, întreținere și reparații obișnuite. Ajutoarele pentru locuință sunt scăzute atât din costuri, cât și din venitul folosit în calcul.

Astfel, două gospodării cu aceeași chirie pot ajunge de părți diferite ale pragului dacă au venituri sau facturi diferite. Procentul de 5,0% nu spune cât plătește fiecare persoană, ci câți oameni locuiesc în gospodării care au depășit pragul.

În orașe și la veniturile mici, proporția era mai mare

În România, în 2025, proporția era de 6,5% în orașe, de 4,3% în orașele mici și suburbii și de 4,2% în mediul rural, potrivit datelor Eurostat. Pentru persoanele din gospodăriile cu venituri mici, aflate sub 60% din venitul de la mijlocul clasamentului ajustat după mărimea familiei, proporția ajungea la 16,9%.

Aceste cifre descriu separat locul în care trăiesc oamenii și nivelul venitului lor. Ele nu arată, de pildă, cât dintre chiriașii cu venituri mici din orașe treceau pragul.

Media României a crescut puțin față de 2024

La nivelul întregii populații, România a trecut de la 4,7% în 2024 la 5,0% în 2025, o creștere de 0,3 puncte procentuale. În 2015, proporția era de 15,9%, cu 10,9 puncte procentuale peste cea din 2025. Media Uniunii Europene pentru 2025 era de 7,7%.

Seturile Eurostat care cuprind cifrele pentru 2025 au fost actualizate la 20 octombrie 2026.