România a avut în 2025 5% dintre locuitori în gospodării care dădeau peste 40% din venit pe locuință, sub media UE
În 2025, 5% dintre locuitorii României trăiau în gospodării care dădeau peste 40% din venit pe locuință, față de 7,7% în UE.
În acest articol 3 părți
În 2025, 5,0% dintre locuitorii României locuiau în gospodării care dădeau pe locuință mai mult de 40% din venitul disponibil, arată datele Eurostat pentru 2025. Proporția a crescut față de 2024, dar a rămas sub media Uniunii Europene.
Procentul de 5,0% nu arată cât cheltuiește, în medie, o familie pe casă. El arată câți oameni locuiesc în gospodării ale căror costuri trec de 40% din banii rămași după plata taxelor. Pragul este folosit pentru măsurarea poverii locuirii, nu ca recomandare pentru bugetul unei familii.
România a trecut de la 4,7% la 5,0% într-un an
În 2024, rata României era de 4,7%, iar în 2023 ajungea la 9,1%, potrivit seriei Eurostat privind costurile locuirii. Creșterea din 2025 față de 2024 a fost de 0,3 puncte procentuale. Față de 2023, rata din 2025 este mai mică cu 4,1 puncte procentuale.
Media UE a fost de 7,7% în 2025. România s-a situat cu 2,7 puncte procentuale sub această medie. Diferențele dintre țări sunt însă mari:
| Țara sau zona | Persoane din gospodării care cheltuiau peste 40% din venit pe locuință, în 2025 |
|---|---|
| Grecia | 26,4% |
| Uniunea Europeană | 7,7% |
| România | 5,0% |
| Cipru | 2,4% |
Raportată la populația României de aproximativ 19 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025, rata de 5,0% înseamnă circa 952.000 de persoane. Numărul este estimativ: Eurostat publică pentru acest indicator un procent rotunjit, nu un număr exact de români.
În calcul intră facturile și chiria, dar nu toată rata la bancă
Pentru un chiriaș, costurile includ chiria. Pentru un proprietar care are credit, Eurostat ia în calcul dobânda plătită băncii, nu și partea din rată care achită suma împrumutată. Prin urmare, rata lunară întreagă nu poate fi pusă direct lângă pragul de 40%.
Se adaugă cheltuielile plătite efectiv pentru apă, curent, gaze, încălzire, întreținere, reparații, asigurarea locuinței și taxele aferente. Venitul folosit este cel disponibil al întregii gospodării. Ajutoarele pentru locuire sunt scăzute atât din costuri, cât și din venit în calculul Eurostat. Potrivit documentului Eurostat despre indicator, intră și asigurarea structurală, serviciile și taxele obligatorii, întreținerea și reparațiile regulate și impozitele, dar numai dacă au fost plătite efectiv. Pragul este depășit când costurile nete de locuire sunt peste 40% din venitul disponibil total al gospodăriei, net de ajutoarele pentru locuire.
La un venit disponibil de 5.000 de lei pe lună, pragul de 40% înseamnă 2.000 de lei. O gospodărie care plătește peste această sumă pentru costurile incluse în indicator intră în grupa măsurată. Una care plătește exact 2.000 de lei nu depășește pragul.
În orașe, mai mulți oameni trec pragul de 40%
În România, rata din 2025 a fost de 6,5% în orașe. În orașele mai mici și suburbii a fost de 4,3%, la fel ca în mediul rural, arată publicația Eurostat despre condițiile de viață din Europa.
Rata de 5,0% îi cuprinde laolaltă pe proprietari și pe chiriași. Eurostat ține și serii separate pentru proprietarii cu credit, proprietarii fără credit, chiriașii care plătesc prețul pieței și cei care plătesc o chirie redusă sau locuiesc fără chirie. Procentul național nu arată, singur, care dintre aceste grupuri suportă cea mai mare povară. În tabelul Eurostat ilc_lvho07c, valorile numerice ale României trebuie consultate selectând separat proprietarii cu ipotecă sau împrumut, proprietarii fără ipotecă, chiriașii la prețul pieței și chiriașii la preț redus sau fără chirie.
Seria Eurostat este actualizată anual. La actualizarea din 20 octombrie 2026, ultimul an acoperit era 2025.
