Proprietarii din marile orașe sunt dispuși să reducă mai mult prețurile pentru a vinde, iar perioada de tranzacţionare se prelungește în multe zone, deși în București și Timișoara vânzările se fac mai rapid. Clujul rămâne orașul cu cea mai mare marjă de negociere.
Negocierile devin tot mai intense, dar ceva se schimbă în piaţă
În ultimul an, numărul tranzacţiilor imobiliare s-a redus vizibil, ceea ce influențează semnificativ piața imobiliară din România. Acest context pune o presiune suplimentară pe vânzători, care, pentru a atrage cumpărători, sunt dispuși să lase mai mult la preț decât înainte. Marja de negociere, adică diferența dintre preţul cerut inițial și suma finală la care se vinde, a crescut în aproape toate marile orașe spre finalul anului trecut.
Acest lucru este firesc: cumpărătorii au acum mai multă putere de negociere, iar vânzătorii trebuie să fie mai flexibili ca să poată încheia o tranzacție. Totuși, flexibilitatea nu înseamnă automat și vânzare rapidă, iar vânzările de locuinţe se realizează cu mai multă dificultate.
Chiar dacă mulți proprietari acceptă să scadă prețul, perioada necesară pentru a vinde a crescut în majoritatea orașelor mari. Acesta este un semn clar că cererea nu mai este la fel de puternică, iar piaţa trece printr-o perioadă de ajustare, reflectată și în nivelul preţuri locuințe solicitate.
Din perspectiva mea, această ajustare reflectă o schimbare structurală a pieţei, în care raportul dintre cerere și ofertă devine mai echilibrat decât în anii anteriori, când vânzătorii dictau aproape întotdeauna condiţiile. Acest nou echilibru influențează și comportamentul agenţilor imobiliari, care trebuie să adapteze strategiile de promovare.
Cluj și Brașovul arată o faţă diferită a tranzacţiilor
Cluj-Napoca rămâne orașul cu cele mai mari negocieri la preţ. Datele de pe Imobiliare.ro arată că, la finalul anului trecut, marja medie de negociere a ajuns la 4,5%, față de 3,8% cu un an înainte. Practic, proprietarii lasă în medie 4,5% din preţul cerut la început, ceea ce demonstrează o schimbare în dinamica tranzacţiilor imobiliare.
Totuși, această deschidere la negociere nu înseamnă și vânzări mai rapide. În Cluj, vânzătorii așteaptă în medie 72 de zile până se semnează contractul, cu zece zile mai mult decât în anul precedent. Acesta este al doilea cel mai lung timp de vânzare din ţară, un indicator important pentru evoluția pieței imobiliare la nivel naţional.
Brașovul vine cu o schimbare interesantă
Braşovul e pe primul loc la durata medie de vânzare, cu 75 de zile necesare pentru a găsi un cumpărător. Totuși, această perioadă a scăzut cu 12 zile față de anul trecut. Marja de negociere a crescut și aici, ajungând la 3,9% față de 2,9%, ceea ce plasează Brașovul pe locul doi la nivel naţional din acest punct de vedere.
Aceste cifre arată că piața are o ofertă destul de mare, iar cumpărătorii își permit să negocieze și să aștepte pentru a obține un preț mai bun. Astfel, perioada de tranzacţionare devine un factor cheie pentru oricine urmărește evoluția pieţei imobiliare.
Bucureștiul grăbește pasul, alte orașe încetinesc
În Timișoara, lucrurile au rămas stabile. Marja de negociere este de 3,7%, la același nivel cu anul trecut. Timpul necesar pentru vânzare este de 58 de zile, aproape identic cu cel de anul trecut, ceea ce confirmă o anumită stabilitate locală.
București, Constanţa și lași au cele mai mici marje de negociere, de 3,6%. Însă, diferențele la timpul de vânzare sunt mari și depind de contextul economic local.
Bucureștiul se remarcă printr-un ritm rapid. Un apartament se vinde, în medie, în 44 de zile de la listare, cel mai scurt timp dintre orașele mari analizate și mai rapid decât anul trecut, când perioada era de 48 de zile. Acest aspect face ca piața imobiliară din București să fie considerată cea mai activă din țară.
În Constanţa, timpul mediu de vânzare este de 60 de zile, pe locul trei după București și Timișoara. Totuși, acest interval a crescut mult față de anul trecut, când o locuinţă se vindea în 43 de zile, ceea ce reflectă încetinirea ritmului tranzacţiilor imobiliare.
La lași, proprietarii așteaptă acum 68 de zile pentru a vinde o locuinţă, cu 11 zile mai mult față de anul precedent. Acest lucru arată clar că ritmul tranzacţiilor a încetinit, iar piața locală se aliniază tendințelor naţionale.
Analizând aceste cifre, vedem că piaţa din București rămâne mai stabilă, în timp ce în alte orașe, precum lași sau Constanţa, vânzătorii trebuie să aibă mai multă răbdare și să fie dispuși să negocieze prețul. Diferenţele regionale sunt relevante pentru orice analiză a pieţei imobiliare la nivel naţional.
Piaţa imobiliară caută un nou echilibru
Creșterea marjelor de negociere arată că piața imobiliară trece printr-o perioadă de tranziţie, în care cumpărătorii au mai multă influență asupra prețului final. Vânzătorii realizează că, pe fondul scăderii numărului de tranzacții, flexibilitatea e esențială pentru a vinde.
Preţurile cerute nu au scăzut brusc, dar timpul de așteptare pentru a încheia o tranzacţie a crescut, ceea ce indică o cerere insuficientă pentru a absorbi oferta la valorile dorite de vânzători. Este, fără îndoială, o perioadă de ajustare, iar dinamica pieței diferă de la un oraș la altul, oglindind și tendințele de pe piața imobiliară la nivel naţional.
În funcţie de cum evoluează costurile de creditare, de încrederea cumpărătorilor și de contextul economic general, această tendință ar putea continua. Datele actuale arată că atât cumpărătorii, cât și vânzătorii trebuie să fie atenţi la schimbările din piaţă și să fie pregătiţi să-și adapteze strategiile, inclusiv la nivelul agenţilor imobiliari.
Bucureștiul pare să rămână cel mai atractiv pentru tranzacţii rapide, în timp ce orașe precum Cluj-Napoca sau lași cer mai multă răbdare și deschidere la negociere. Rămâne de văzut dacă această tendinţă va continua sau dacă piața va găsi un nou echilibru în perioada următoare.
Sursa: <a href=”https://www.digi24.ro/imobiliare/tranzactiile-din-imobiliare-au-scazut-iar-presiunea-s-a-mutat-pe-vanzatori-cu-cat-a-crescut-marja-de-negociere-in-marile </a>