Impozitul pe chirie în 2026 înseamnă 8% din venitul brut pentru proprietarii care aplică deducerea standard
La o chirie de 500 de euro lunar, încasată 12 luni, impozitul este de 480 de euro în regimul forfetar. Plata se face în lei, după conversie.

În acest articol 3 părți
Proprietarii persoane fizice care aplică deducerea forfetară pentru chirii datorează în 2026 un impozit echivalent cu 8% din venitul brut. Obligația fiscală le revine lor, nu chiriașilor, care achită chiria stabilită prin contract.
Confuzia privind plata apare când chiriașul virează suma stabilită prin contract, iar această plată este confundată cu achitarea impozitului. Chiria este prețul folosirii locuinței; impozitul privește venitul obținut din închiriere. De aceea, proprietarul persoană fizică este cel care își calculează și își achită obligația fiscală, chiar dacă banii încasați provin de la chiriaș.
Calculul pornește de la venitul net impozabil, adică suma rămasă după scăderea deducerii standard din venitul brut. Cota de impozitare rămâne de 10%, în continuarea regulilor introduse în anii anteriori.
Deducerea standard reduce suma asupra căreia se aplică impozitul
Pentru persoanele fizice care închiriază apartamente sau case, încadrarea fiscală este la venituri din cedarea folosinței bunurilor. Aceasta desemnează veniturile obținute de proprietar pentru folosirea imobilului de către chiriaș.
Potrivit Lovedeco, în regimul obișnuit, venitul net se stabilește prin scăderea unei cote forfetare de 20% din venitul brut. Deducerea forfetară este o cheltuială recunoscută automat, calculată procentual, pentru care proprietarul nu trebuie să prezinte facturi.
Această deducere acoperă costuri estimate de întreținere, uzură, administrare și eventuale reparații. Calculul folosește procentul standard, nu valoarea fiecărei facturi suportate de proprietar. Pentru cei cu cheltuieli semnificative de întreținere sau renovare, deducerea poate fi mai mică decât costurile efective.
Deducerea nu este un avantaj gratuit oferit de stat. Ea ține seama de faptul că o proprietate închiriată generează cheltuieli, fără ca proprietarul să fie obligat să dovedească fiecare cost pentru aplicarea cotei standard. Procentul se scade din venitul brut înainte de calcularea impozitului, indiferent dacă proprietarul a plătit în acel an o reparație mai mare sau mai mică.
Ordinea operațiilor este importantă: mai întâi se determină venitul net, apoi se aplică impozitul. Formula este venit net = venit brut minus (20% × venit brut), urmată de impozit = 10% × venit net. Baza de impozitare reprezintă astfel 80% din venitul brut.
Aici se face diferența dintre un calcul greșit și unul corect al sumei datorate. Aplicarea directă a cotei de 10% la toate chiriile încasate ar ignora deducerea. În regimul descris, cota se aplică doar sumei rămase după scăderea celor 20% din venitul brut. Astfel se ajunge la un impozit echivalent cu 8% din încasări.
O chirie lunară de 500 de euro duce la un impozit anual de 480 de euro
Exemplul de mai jos este un calcul orientativ pentru o locuință închiriată cu 500 de euro pe lună, pe întreaga durată a anului. Condiția exemplului este încasarea chiriei timp de 12 luni, cu aplicarea regimului de deducere forfetară.
- Venitul brut anual este de 6.000 de euro, rezultat din 500 de euro × 12 luni.
- Deducerea standard este de 1.200 de euro, reprezentând 20% din venitul brut anual.
- Venitul net impozabil rămâne de 4.800 de euro, după scăderea deducerii din încasările anuale.
- Impozitul anual este de 480 de euro, rezultat din aplicarea cotei de 10% la venitul net.
Sumele din exemplu ilustrează mecanismul de calcul. Pentru declararea și plata impozitului, veniturile stabilite în euro se transformă în lei folosind cursul mediu anual publicat de Banca Națională a României. Cursul utilizat la completarea declarației fiscale influențează suma datorată în lei.
Pentru contractele în valută, venitul exprimat în lei poate conta și la verificarea plafoanelor anuale pentru CASS, în funcție de totalul veniturilor proprietarului. Această verificare este separată de calculul impozitului pe chirie: contribuția la sănătate nu este inclusă în cele 480 de euro din exemplu.
Declararea veniturilor și înregistrarea contractului sunt obligații distincte
Proprietarul declară veniturile din chirii administrației fiscale prin Declarația Unică, depusă anual. În prezentarea obligațiilor declarative sunt incluse veniturile realizate în anul precedent și estimarea veniturilor pentru anul în curs.
Pentru veniturile din chirii realizate în 2025, termenul de plată indicat este 25 mai 2026. Acest termen privește veniturile anului anterior, nu încasările din chirii aferente anului 2026.
Separat de declararea veniturilor, există obligația de înregistrare a contractului de închiriere. Plata chiriei de către chiriaș, în condițiile contractuale, nu înlocuiește obligațiile fiscale ale proprietarului.
În funcție de totalul veniturilor obținute, proprietarul poate datora și contribuția la sănătate (CASS), stabilită în raport cu plafoanele anuale prevăzute de lege. Impozitul din exemplul de calcul nu include această contribuție.
Nedeclararea veniturilor sau declararea lor incorectă poate atrage amenzi, dobânzi și penalități. Autoritățile fiscale pot efectua și controale pentru verificarea veniturilor obținute din închiriere.
Conținutul nu trebuie folosit ca bază pentru decizii legale. Pentru o asemenea decizie, este recomandată consultarea unui specialist în domeniu, care poate analiza situația concretă a proprietarului și a contractului său de închiriere.
Pe pagina sa, Primuss Imobiliare prezintă propriul material ca fiind realizat pe baza experienței de peste două decenii în tranzacții și închirieri în București. Articolul de față privește calculul impozitului pentru proprietarii persoane fizice care aplică deducerea forfetară, împreună cu obligațiile de declarare și înregistrare a contractului prezentate mai sus.
Citește și:


