Potrivit Observator News, proprietarii din cartierele scumpe ar putea plăti impozite de cinci ori mai mari dacă locuințele vor fi taxate după valoarea de piață. În orașele mari, scenariile indică o posibilă dublare, iar pentru unele proprietăți la care s-ar adăuga taxa pe lux, plata ar putea ajunge până la 27 de ori nivelul actual. Aplicarea noului sistem la 1 ianuarie 2027 a fost însă amânată, potrivit anunțului făcut luni de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu păstrează trecerea în etape către impozitarea după prețul pieței, până la încheierea consolidării bugetare. Exemplele de majorare descriu efectele posibile ale acestei schimbări; sumele datorate pentru 2027 vor depinde de măsurile stabilite la pregătirea bugetului.
Valoarea casei și cota de impozitare determină împreună suma de plată
În prezent, calculul impozitului ține cont de suprafața locuinței, materialele din care este construită și zona în care se află. Reforma ar introduce valoarea de piață, adică prețul estimat la care proprietatea s-ar putea vinde.
Ilie Bolojan a explicat anterior că baza impozabilă, valoarea asupra căreia se aplică taxa, trebuie separată de cota de impozitare. Potrivit explicației sale, primăriile ar putea ajusta procentul chiar dacă valoarea folosită în calcul crește. El a susținut că mecanismul ar trebui să permită păstrarea nivelului general al taxelor din 2027 apropiat de cel din 2026.
În aceeași intervenție, Bolojan a estimat baza folosită atunci la puțin peste 500 de euro/mp, cu niveluri mai mici în rural și mai mari în urban. Softul pregătit de Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Mondială ar urma să folosească informațiile despre tranzacțiile imobiliare pentru estimări pe localități și zone.
Impozitele au crescut deja în 2026, după majorarea bazei de calcul și eliminarea unor reduceri. Creșterile pentru case și apartamente au fost de 1,8-3 ori, adică între 80% și 200%. Valoarea de bază prevăzută de formula fiscală era de 1.000 de lei/mp la 1 ianuarie 2016 și a ajuns la 2.677 de lei/mp la 1 ianuarie 2026. Comparația trebuie să țină cont de indexările cu inflația aplicate până în 2025; pentru 2026, actualizarea cu inflația nu este permisă.
Taxa pe lux poate adăuga o sumă mai mare decât impozitul pe clădire
Pentru proprietățile evaluate la peste 2,5 milioane de lei, prag prezentat și ca aproximativ 470.000 de euro, scenariile includ posibilitatea adăugării taxei pe lux. Această componentă explică o parte importantă din sumele avansate pentru casele aflate în zone cu prețuri ridicate.
Gabriel Biriș, consultant fiscal și fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a dat exemplul unei case din București ridicate în anii 1930. Locuința are aproximativ 150 mp, parter, un etaj și o curte mică. Într-un cartier scump, prețul ei ar putea depăși un milion de euro.
În exemplul său orientativ, prezentat de Profit.ro, proprietarul achită acum aproximativ 1.044 de lei anual. Dacă valoarea folosită la impozitare ar deveni cinci milioane de lei, iar mecanismul presupus de consultant s-ar aplica, calculul ar avea următoarele componente:
- 5.000 de lei pe an pentru clădire, prin aplicarea unei cote de 0,1%.
- 22.500 de lei taxă pe lux, aferentă părții care depășește pragul de 2,5 milioane de lei.
- 27.500 de lei în total pe an, față de plata actuală din acest exemplu.
Rezultatul depinde de valoarea atribuită casei și de păstrarea cotelor presupuse în simulare. El descrie situația acelei proprietăți, fără să stabilească o obligație generală pentru locuințe în 2027.
Într-o intervenție din 21 octombrie la Antena 3 CNN, Biriș a descris un alt scenariu pentru o casă de 150 mp din centrul Bucureștiului. El a indicat un impozit actual, cu teren inclus, de 800-900 de lei pe an și a estimat că valoarea de referință din anumite zone ale Sectorului 1 s-ar putea înzeci.
Cu taxarea la prețul pieței și cotele păstrate, consultantul a estimat aproximativ 1.500 de euro impozit anual, la care s-ar adăuga încă 10.000 de euro taxă pe lux. A rezumat scenariul ca o trecere de la aproximativ 200 de euro la aproximativ 12.000 de euro anual. Acesta este un alt exemplu ipotetic, cu alte sume decât calculul în lei prezentat anterior.
Evaluarea trebuie să surprindă diferențele dintre locuințele din aceeași zonă
Sistemul e-Proprietatea ar trebui să estimeze automat valorile imobilelor. În localitățile cu puține vânzări, informațiile necesare evaluării sunt mai puține. În mediul rural se adaugă dificultățile cadastrale și informațiile incomplete despre construcții.
În orașe, suprafața și amplasarea apropiate nu înseamnă neapărat același preț: anul construirii, starea clădirii și dotările pot diferenția un apartament vechi de unul nou.
Despre folosirea unei estimări la stabilirea obligației fiscale, Dan Schwartz, analist fiscal, a declarat: „Prețul de piață al imobilului nu poți să-l știi decât atunci când îl vinzi. Poți să estimezi. Dar de ce să plătim un impozit la o valoare estimată?”
Un proprietar care locuiește într-un bloc construit în 1969 a contestat compararea apartamentului său cu locuințe din ansambluri noi, unde prețul depășește 1.000 de euro/mp. Un alt contribuabil, din Brașov, a indicat o plată de circa 300 de lei pentru apartamentul său cu două camere, a spus că impozitul ar trebui să fie mai mare și a susținut că suprafața și tipul apartamentului ar trebui să conteze în calcul.
Veniturile proprietarului pot fi mult sub valoarea locuinței
O casă deținută de zeci de ani poate avea astăzi un preț ridicat fără ca proprietarul să aibă venituri pe măsură. Biriș a descris situația unor vecini pensionari, inclusiv persoane născute în casele în care locuiesc, și a avertizat că o taxare prea mare i-ar putea obliga să vândă.
Într-un mesaj public despre corectarea reformei, consultantul a transmis: „O lege care obligă chiar și un singur cetățean să își vândă casa în care s-a născut și a trăit toată viața nu are cum să fie o lege bună! Mai e timp pentru corecții!”
Cristi Păun, profesor de economie, a avertizat asupra efectelor taxării locuințelor din zonele centrale: „Vei ajunge să dai afară din case, oameni normali, pensionari. Nu poți să taxezi urmărind acei bogați, să taxezi locuințele pt simplu fapt că se află în centru, unde valorile sunt mult mai mari. În centru nu locuiesc doar bogați, locuiesc și oameni normali”
Despre banii deja plătiți de cumpărători pentru locuințe, el a adăugat: „Noi plătim aceste case din venituri care au fost deja impozitate. În momentul în care cumpărăm aceste case pe credit, plătim de 2-3 ori valoarea acestor case. Apoi statul vine și ne ia un venit suplimentar. De ce nu punem impozit și pe aspiratorul din casă, televizorul și ele fac parte din proprietatea noastră”
În privința criteriului după care ar trebui stabilite taxele, Schwartz a precizat: „E important ca impozitele și taxele să fie stabilite în concordanță cu capacitatea de plată a contribuabililor. Dacă guvernul consideră că impozitele și taxele sunt subdimensionate, ok, o ajustare poate e necesară. Metoda pe care o avem acum mi se pare cea mai rezonabilă”
Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a criticat riscul ca pensionarii să nu-și mai poată achita obligațiile: „Vorbim despre decizii deja adoptate în 2025 și 2026, care vor avea consecințe în 2027. În România, încă de la criza din 2009, ne-am obișnuit să reglementăm fără să gândim. De exemplu, faptul că o persoană în vârstă, care locuiește de o viață întreagă într-o casă, ar putea ajunge în situația de a nu-și mai putea plăti taxele este inadmisibil”
El a cerut diferențierea între persoanele care locuiesc de o viață în propria casă și cele care dețin imobile pentru activități economice. Un contribuabil a descris efectul pe care îl anticipează asupra bugetului familiei: reducerea cheltuielilor pentru alimente și concedii pentru a putea achita impozitele.
Social-democrații s-au delimitat de reformele care ar pune o povară suplimentară pe persoanele cu venituri mici și medii.
Măsurile pentru 2027 vor fi stabilite odată cu bugetul
Taxarea după valoarea de piață a apărut și în programele unor guverne anterioare, fără să fie aplicată. Calendarul inițial prevedea pornirea noului mecanism împreună cu e-Proprietatea. Reforma figura în jalonul 237, o etapă asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și în angajamentele fiscal-bugetare din decembrie 2024, aprobate ulterior de Comisia Europeană.
Nazare a explicat că jalonul a fost modificat după discuțiile cu Comisia Europeană și că aplicația mai necesită clarificări tehnice înainte de implementare. Autoritățile urmează să decidă măsurile fiscale pentru anul viitor în timpul elaborării bugetului.
