În Spania, un decret-lege privind locuințele ar fi fost aprobat pe 7 octombrie 2026, afirmă Silvia Marcu, cercetătoare în cadrul Consiliului Superior de Investigații Științifice din Spania. Ea leagă măsura de protestele chiriașilor și ale persoanelor care nu își permit o locuință.
„Și, în primul rând, este foarte important, lumea nu are unde locui!”, a declarat Silvia Marcu în interviul pentru Adevărul.ro, explicând de ce accesul la o casă se află în centrul nemulțumirilor sociale.
Decretul ar urma să ofere acces la o locuință care poate fi plătită
Marcu spune că Legea Locuințelor nu a fost aprobată în ultimul Consiliu de Miniștri. Ulterior, cu Parlamentul dizolvat, decretul-lege, un act cu putere de lege, ar fi fost aprobat prin Diputación Permanente, organismul legislativ care permite adoptarea unor asemenea măsuri în această perioadă.
„Această lege (care va intra în vigoare în 30 de zile) va garanta populației dreptul la o locuință demnă pe care să o poată plăti”, a explicat cercetătoarea despre termenul de aplicare și efectul pe care îl atribuie actului.
Intervenția legislativă vine după un caz de evacuare care, potrivit ei, a amplificat protestele. O femeie de 87 de ani a fost scoasă din locuința pe care nu terminase să o plătească și în care locuia cu chirie. Marcu relatează că oamenii au cerut protecție împotriva evacuării pentru persoanele aflate în imposibilitate de plată.
Potrivit cercetătoarei, intervenția Parlamentului a fost atunci doar în favoarea femeii, care a putut reveni la domiciliu. Aceasta a murit pe 7 octombrie, iar decesul a intensificat nemulțumirea protestatarilor.
Mutarea în afara Madridului nu mai rezolvă problema chiriei
Sute de mii de oameni au protestat în Madrid și în alte mari orașe spaniole în zilele dinaintea publicării interviului, pe 13 octombrie. Criza locuințelor și chiriile mari se numără printre cauzele manifestațiilor relatate de Adevărul.ro.
Printre cauzele turbulențelor, Adevărul.ro menționează și abuzurile fondurilor de investiții care dețin apartamente.
„Chiriile au ajuns atât de scumpe încât în marile orașe spaniole nu se poate practic trăi”, a mai spus Marcu.
În descrierea ei, oamenii nu își permit să închirieze locuințe decente în Madrid, Málaga și Barcelona. Unii fac naveta din satele Comunității Madridului, dar chiriile au crescut și acolo. Cercetătoarea leagă naveta de absențe de la serviciu și de pierderea locurilor de muncă.
Consecința asupra gospodăriilor este amânarea plecării din casa părinților. Marcu vorbește despre tineri și despre oameni de 35-40 de ani care continuă să locuiască împreună cu familia, fiindcă nu își permit o locuință și nu își pot întemeia propria familie.
Ea situează începutul crizei economice în 2008 și susține că salariile mici și nesiguranța locurilor de muncă s-au menținut. Lipsa unei locuințe accesibile este, în evaluarea sa, prima cauză a protestelor actuale.
Marcu invocă, distinct, și corupția și criza energetică printre cauzele protestelor.
Românii din Spania resimt și presiunea facturilor
Marcu descrie dificultăți de plată și în rândul comunității românești. Potrivit ei, chiriile mari se adaugă problemelor de muncă și sărăciei energetice, adică imposibilității de a asigura răcirea locuinței vara sau încălzirea ei iarna. Unele familii fac eforturi pentru cheltuielile cu hrana și școlarizarea copiilor.
Marcu arată că, potrivit datelor INE din 2026, în Spania sunt 609.270 de persoane provenind din România. Ea precizează că unele persoane nu se înregistrează.
Cercetătoarea spune că persoanele cu studii obținute în afara Spaniei se confruntă cu un proces de echivalare a diplomelor care durează 2-3 ani. Munca sub nivelul pregătirii sau șomajul îngreunează viața de zi cu zi, iar unii români aleg să revină în țară ori să caute de lucru în alt stat.
Nici studiile făcute în Spania nu rezolvă automat problema, susține Marcu. În cercetările sale despre femeile tinere din a doua generație de români, ea descrie absolvente care rămân cu părinții, nu au un loc de muncă sau lucrează sub nivelul calificării. Există și excepții, precizează cercetătoarea.
În acest context, Marcu explică noțiunea de just place căutată de tinerii români din Spania: un loc de muncă potrivit studiilor făcute în universități spaniole și dreptul la dublă cetățenie, care să le permită să muncească în egalitate de șanse cu foștii colegi.
Datoria publică rămâne sub nivelul din pandemie
Ca fundal economic, Marcu invocă date pe care le atribuie Băncii Naționale a Spaniei. Comparațiile prezentate în interviu sunt:
- Datoria Spaniei era de 99,9% din produsul intern brut, valoarea bunurilor și serviciilor produse în economie, în iulie 2026, sub nivelul anului anterior.
- În perioada pandemiei, datoria Spaniei ajunsese la 124% din produsul intern brut.
- Pentru Franța, cercetătoarea indică o datorie de 115,6% din produsul intern brut.
Potrivit experților în economie citați de Marcu, datoria ar putea crește pe fondul crizei guvernamentale și al fragilității economiei. Ea explică și relația financiară dintre administrații: un împrumut acordat de guvernul central unei comunități autonome apare ca activ pentru primul și ca datorie pentru administrația regională.
Protestatarii vor să rămână în Puerta del Sol până primesc o soluție
De aproape două săptămâni, la momentul interviului, în Puerta del Sol, în centrul Madridului, se afla o tabără de tineri fără locuințe. Potrivit lui Marcu, acestora li s-au alăturat oameni de alte vârste, iar protestatarii intenționează să rămână acolo până li se oferă o soluție.
Cercetătoarea spune că sindicatele și protestatarii au convocat pentru 11 noiembrie 2026 o grevă generală privind lipsa locuințelor. Ea afirmă că tabăra va continua și după grevă dacă situația nu se rezolvă.
În plan politic, Marcu afirmă că alegerile anticipate au fost anunțate pe 5 octombrie și sunt programate pentru 29 noiembrie 2026.
Marcu consideră că, dacă Partidul Popular ar ajunge la guvernare împreună cu VOX, excluderea migranților s-ar putea agrava.
Citește și:
