Chirii de la 230 de euro pentru garsoniere. Cum se compară Arad, Oradea, Sibiu și Timișoara pentru locuire

Pentru cei care caută o locuință de închiriat, bugetul depinde de oraș și de numărul camerelor, chiar dacă media națională a rămas aproape pe loc: 531 de euro în iunie 2026, la un nivel similar celui din iunie 2025. Arad, Oradea, Sibiu și Timișoara oferă repere diferite atât pentru chirie, cât și pentru oportunitățile economice și condițiile de locuire.

Analiza Storia compară sumele solicitate pentru locuințele cu una până la trei camere în zece orașe principale. Valorile provin din anunțurile publicate pe Storia: sunt prețuri solicitate, nu chirii efectiv plătite prin contractele încheiate.

Bugetul se compară întâi pentru același tip de locuință

Pentru iunie 2026, cele patru orașe aveau următoarele chirii medii solicitate. Comparațiile anuale sunt cu iunie 2025, iar cele lunare cu mai 2026.

• Arad. Pentru o garsonieră se cereau, în medie, 230 de euro, cu 5% mai mult anual și cu 2% peste luna precedentă. La două camere, nivelul era de 350 de euro, neschimbat lunar și mai mic cu 3% anual. La trei camere, media ajungea la 450 de euro: creștere anuală de 7%, fără modificare lunară.
• Oradea. Garsonierele ajungeau la 295 de euro, după o creștere de 13% anual și de 9% lunar. Pentru două camere, media era de 400 de euro, identică ambelor repere de comparație. La trei camere se solicitau 490 de euro, cu o scădere de 2% atât anual, cât și lunar.
• Sibiu. Garsonierele aveau o medie de 300 de euro, locuințele cu două camere de 400 de euro, iar cele cu trei camere de 500 de euro. Toate cele trei categorii păstrau nivelurile din anul anterior și din luna precedentă.
• Timișoara. Pentru garsoniere, media de 300 de euro însemna un avans anual de 3%, fără schimbare lunară. Apartamentele cu două camere ajungeau la 436 de euro, în creștere cu 6% anual și cu 2% lunar. La trei camere se cereau 500 de euro, cu 6% peste anul anterior și la același nivel ca în mai.

Un calcul orientativ, limitat la chirie, arată ce înseamnă comparația pentru două camere: media din Oradea sau Sibiu, minus cea din Arad, înseamnă 50 de euro pe lună în plus. Calculul compară mediile anunțurilor, nu două oferte individuale.

Pe ansamblul locuințelor cu una până la trei camere, Arad avea cea mai mică medie dintre orașele analizate, de 350 de euro. Urmau Craiova, Oradea și Sibiu, fiecare cu 400 de euro. Aceste medii generale trebuie deosebite de valorile pentru fiecare categorie de apartament.

Dincolo de chirie, cele patru orașe se așază diferit în evaluările privind locuirea. În Indexul de Atractivitate Urbană 2026 al Institutului pentru Orașe Vizionare, Timișoara ocupă locul 4, Sibiu locul 5, Oradea locul 6 și Arad locul 10. În analiza „Orașul perfect 2026” realizată de Bucureștiul Meu, Timișoara este pe locul 1, Sibiu pe 4 și Oradea pe 5. Cele două clasamente folosesc criterii diferite și trebuie citite separat de mediile chiriilor solicitate.

Orașele mai scumpe oferă un reper pentru diferențele de buget

La capătul superior al comparației generale se aflau București, cu 593 de euro, și Cluj-Napoca, cu 580 de euro. Brașov și Constanța aveau fiecare o medie de 500 de euro.

În Cluj-Napoca, garsonierele ajungeau la 400 de euro, cu 3% peste iunie 2025. Pentru două camere, media era de 560 de euro: cu 3% mai mică anual, dar cu 2% mai mare decât în mai. Trei camere însemnau 700 de euro, fără schimbări la niciunul dintre cele două repere.

În Brașov, media pentru garsoniere coborâse cu 3% anual, la 350 de euro. Apartamentele cu două camere aveau o medie de 500 de euro, iar cele cu trei camere de 650 de euro, ambele categorii fără variații anuale sau lunare.

În Constanța, pentru garsoniere se solicitau 324 de euro, cu 2% mai mult atât anual, cât și lunar. Media pentru două camere rămânea la 500 de euro. La trei camere, cei 650 de euro reprezentau o scădere de 7% față de anul anterior și de 2% față de mai.

Craiova avea garsoniere la o medie de 300 de euro, în creștere anuală cu 1%, și apartamente cu două camere la 420 de euro, cu un avans de 5%. Pentru trei camere, nivelul de 500 de euro era cu 4% sub cel din iunie 2025. Niciuna dintre categorii nu se modificase lunar.

În Iași, garsonierele și apartamentele cu două camere aveau medii de 350, respectiv 450 de euro. Ambele păstrau nivelurile anului anterior, dar crescuseră față de mai cu 3%, respectiv 5%. La trei camere, media de 550 de euro era mai mare cu 2% anual și cu 6% lunar.

În București, sectorul schimbă comparația dintre apartamente

Pentru garsonierele din Capitală, intervalul mediilor pornea de la 375 de euro în Sectorul 2 și ajungea la 449 de euro în Sectorul 1. Ambele sectoare înregistrau creșteri anuale de 4%. Cel mai mare avans anual, de 14%, apărea în Sectorul 5, unde media ajunsese la 400 de euro.

În Sectorul 3, garsonierele se scumpiseră cu 2% anual. În Sectorul 4, media coborâse cu 5%, la 380 de euro, iar Sectorul 6 avea un nivel aproape neschimbat, de 398 de euro.

La două camere, mediile mergeau de la 500 de euro în Sectorul 4 la 670 de euro în Sectorul 1. Sectorul 6 înregistra cea mai mare creștere anuală, de 7%, până la 549 de euro; în celelalte sectoare, nivelurile erau apropiate de cele din iunie 2025. Tot Sectorul 6 avea cel mai mare avans lunar, de 6%, în timp ce Sectorul 1 scădea cu 1%.

Pentru trei camere, diferențele erau mai pronunțate: 600 de euro în Sectorul 6, față de 1.150 de euro în Sectorul 1. Acesta din urmă rămânea cel mai scump, deși media sa coborâse cu 4% anual. Sectorul 2 ajungea la 999 de euro, cu un avans de 11% atât anual, cât și lunar.

Creșterile anuale pentru trei camere erau de 8% în Sectorul 4, de 5% în Sectorul 6 și de 3% în Sectorul 5. Sectorul 3 păstra media de 700 de euro. Față de mai, cea mai mare reducere, de 4%, se înregistra în Sectorul 5.

Interesul pentru anunțuri a crescut mai repede decât chiriile

Vizualizările anunțurilor din iunie 2026 au depășit cu 2% nivelul din iunie 2025 și cu 6% nivelul din mai 2026, conform Storia.

Pentru media calculată pe apartamentele cu una până la trei camere, creșteri lunare apăreau numai în Cluj-Napoca și Timișoara, de câte 2%. Raportat la anul anterior, doar Timișoara, cu 8%, și București, cu 2%, înregistrau avansuri. În restul orașelor analizate, mediile generale stagnau sau scădeau.

„Datele din luna iunie indică două tendințe importante pentru piața chiriilor: pe de o parte, prețurile medii au rămas aproape neschimbate față de anul trecut, iar pe de altă parte, interesul utilizatorilor pentru închiriere s-a menținut ridicat. Creșterea cu 12% a contactărilor față de luna precedentă sugerează că utilizatorii sunt activi în procesul de căutare și analiză, într-un context în care diferențele de preț dintre orașe și dintre diferite zone ale marilor centre urbane rămân semnificative. În același timp, faptul că nivelul chiriilor a rămas relativ stabil în majoritatea piețelor analizate poate oferi mai multă predictibilitate celor aflați în căutarea unei locuințe și îi poate ajuta să compare mai atent opțiunile disponibile înainte de a lua o decizie finală”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe în cadrul OLX Group, responsabilă de marketingul imobiliar european, în analiza Storia.

Calitatea vieții se evaluează separat de chirie

Indexul de Atractivitate Urbană 2026, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, plasează orașele în următoarea ordine pe primele zece poziții: Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, Sibiu, Oradea, Iași, București, Alba Iulia și Arad.

Clasamentul măsoară intenția de mutare și felul în care oamenii apreciază calitatea vieții. Este componenta bazată pe percepții a City Index, instrumentul de evaluare și monitorizare a celor 41 de municipii reședință de județ. Ediția din 2026 folosește un sondaj online desfășurat în aprilie, cu 1.200 de respondenți și un eșantion reprezentativ național.

Față de ediția din 2024, cele mai importante avansuri de atractivitate au fost consemnate în Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Jiu și Baia Mare. Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca și Brașov au avut scoruri ușor mai mici, păstrându-se însă în partea superioară a clasamentului. Constanța a urcat pe poziția a treia.

„Deși primele poziții rămân ocupate de orașele consacrate, rezultatele din acest an indică o tendință interesantă: atractivitatea urbană începe să se distribuie mai larg și nu mai este concentrată la fel de puternic în jurul câtorva centre urbane dominante. În acest context, mai multe orașe de dimensiuni mici-medii (în special cele din categoria 60.000 – 100.000 locuitori) reușesc să câștige teren în percepția publicului”, arată Institutul pentru Orașe Vizionare în comunicatul despre ediția 2026.

„Rezultatele din acest an nu indică o schimbare radicală a preferințelor oamenilor, ci mai degrabă o mutare a atractivității urbane de la promisiunea orașului-magnet la promisiunea orașului-echilibru”, a declarat Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare și coordonator al City Index, în același comunicat.

„Marile centre urbane rămân puternice și continuă să domine topul absolut, dar atractivitatea lor este mai condiționată de presiunile urbanului mare: locuire scumpă, trafic, poluare, presiune pe timp și pe calitatea vieții cotidiene. În contrapondere, orașele percepute ca mai ușor de locuit câștigă relevanță printr-o promisiune diferită: nu neapărat mai multe oportunități, ci un raport mai bun și echilibrat între oportunități, costuri și confort urban”, a explicat Filat.

Raportul constată o deteriorare ușoară a evaluărilor calității vieții față de 2024, într-un climat economic mai dificil și cu incertitudine mai ridicată. Autorii interpretează scăderea aproape generalizată a scorurilor ca pe o evaluare mai critică a orașelor. Localitățile medii au fost penalizate mai puțin de respondenți.

Studiul identifică și semnale de interes pentru orașele mai mici din partea managerilor, angajaților la stat și adulților activi de 36-50 de ani. Autorii consideră probabil ca aceste categorii să cântărească mai pragmatic locuirea, timpul, familia și costurile cotidiene.

Evaluarea oportunităților economice completează bugetul locuinței

O altă analiză, intitulată „Orașul perfect 2026”, realizată de site-ul Bucureștiul Meu și prezentată de Digi24, a evaluat 17 municipii. Cele șapte criterii au fost infrastructura, serviciile medicale, calitatea aerului, accesul la natură, oferta culturală, salariul relativ și indicele financiar. Clasamentul a fost prezentat la 16 noiembrie 2025, anterior perioadei pentru care sunt comparate aici chiriile.

Primele șapte poziții și argumentele asociate lor oferă o imagine diferită de indexul bazat pe intenția de mutare:

• Timișoara, locul 1. Analiza evidențiază salariile apreciate drept destul de bune, stabilitatea economiei și conexiunile internaționale. Limitele indicate sunt traficul aglomerat și locuințele tot mai scumpe.
• București, locul 2. Avantajele sunt cele mai mari salarii din țară și diversitatea pieței muncii. Traficul și poluarea ridicată apar între dezavantaje.
• Cluj-Napoca, locul 3. Centrul universitar și economic atrage tineri și oferă multe locuri de muncă în tehnologia informației. Analiza semnalează aglomerația rutieră și prețurile foarte ridicate ale locuințelor, aflate în creștere.
• Sibiu, locul 4. Sunt apreciate infrastructura rutieră, poziția strategică, apropierea de natură și salariile pentru un oraș mediu. Piața muncii este însă mică, iar locuințele se scumpesc.
• Oradea, locul 5. Investițiile din fonduri europene, urbanismul modern și curățenia susțin evaluarea. Piața muncii este descrisă drept destul de limitată.
• Târgu Mureș, locul 6. Curățenia, liniștea, sistemul medical relativ bun, existența unui spital important și traiul accesibil sunt avantajele menționate. Oportunitățile economice sunt puține.
• Brașov, locul 7. Peisajele și condițiile de viață sunt punctele favorabile. Oferta economică pentru persoanele care caută un loc de muncă este mai restrânsă.

În cercetarea Institutului pentru Orașe Vizionare, atractivitatea depinde de oportunitățile profesionale, mobilitate, sănătate, infrastructură, tehnologie, timp liber, sport și viața urbană activă. Sportul, mișcarea și posibilitățile de petrecere a timpului liber au o putere explicativă ușor mai mare decât infrastructura, economia, educația sau sănătatea.

„În 2026 observăm însă o tendință de evaluare mai pragmatică a orașelor. Într-un context economic și social mai dificil decât cel din urmă cu doi ani, au crescut în importanță factori care țin de stabilitatea și funcționarea orașului: locurile de muncă adecvate și plătite corespunzător, serviciile de sănătate de calitate, ușurința de a te mișca prin oraș și tehnologia integrată în serviciile publice. Acestea se adaugă elementelor care au rămas constant în top, precum oportunitățile de petrecere a timpului liber sau facilitarea inovației și a creativității”, a declarat președintele Institutului pentru Orașe Vizionare despre criteriile care au câștigat importanță în evaluările din 2026.